Europenii au pierdut mii de euro pe an. „Economia de austeritate a fost un experiment eșuat”

Potrivit unei analize recente, este posibil ca cetățenii europeni să fi pierdut peste 3 000 de euro pe an ca urmare a măsurilor de austeritate instituite de guvernele UE după criza financiară din 2007.

Potrivit unui raport publicat vineri de New Economics Foundation (NEF) și Finance Watch, țările UE ar fi putut cheltui cu până la 1.000 de euro în plus pe an de persoană pentru serviciile publice dacă s-ar fi făcut reduceri bugetare mai puțin drastice.

Datorii la rate nemaivăzute pe timp de pace

Anunțul survine în contextul în care țările UE acumulează datorii la rate neegalate în timp de pace contemporane, în efortul de a combate pandemia COVID-19 și impactul războiului din Ucraina.

Frank Van Lerven, responsabil de program pentru macroeconomie la NEF, a declarat că măsurile de austeritate au fost un eșec.

Crin Antonescu, propunerea comună pentru președinție. Fostul lider liberal ar fi acceptat provocarea. Ce avantaj deține

Mesaje și urări de Crăciun 2024. Cele mai frumoase felicitări și SMS-uri pentru familie, prieteni, rude sau colegi

„Ultimul deceniu de politici de austeritate a afectat economiile europene și a împiedicat îmbunătățirea standardelor noastre de viață”, a declarat Van Lerven.

„O obsesie cu reducerea datoriei și a deficitului nu stimulează creșterea economică și nici nu menține datoria la un nivel scăzut. În schimb, austeritatea a ținut țările europene departe de potențialul lor.”

Într-un efort de a reduce datoria națiunii, Bruxelles-ul a adoptat reglementări fiscale mai dure pentru împrumuturile și cheltuielile guvernamentale în timpul crizei financiare.

Acest lucru a fost realizat prin reducerea investițiilor și a cheltuielilor publice.

Însă, pe măsură ce pandemia s-a răspândit, UE a suspendat liniile directoare ale Pactului de stabilitate și de creștere (PSC) pentru a oferi națiunilor mai multă libertate de acțiune în gestionarea consecințelor economice.

Potrivit unui studiu realizat de New Economic Foundation, Europa este acum mai vulnerabilă la șocurile economice cauzate de COVID-19 și de criza provocată de războiul din Ucraina.

Potrivit studiului, dacă reducerile nu ar fi fost atât de severe, guvernele UE ar fi avut la dispoziție 533 de miliarde de euro pentru a le cheltui pe proiecte de infrastructură, inclusiv pe cele ecologice, ceea ce, potrivit studiului, ar fi putut contribui la atenuarea impactului creșterii prețurilor la energie.

Însă Antonios Nestoras, director executiv interimar al Forumului Liberal European, a declarat pentru Euronews că rezultatele raportului nu oferă o perspectivă echilibrată și nu ia în considerare alți factori importanți, adăugând că nivelurile cheltuielilor publice pot fi gestionate eficient doar după ce se creează o bază de bogăție în societate.

„Trebuie să creăm bogăție. Trebuie să le oferim cetățenilor condiții egale, corporațiilor condiții egale pentru a crea bogăție”, a explicat Nestoras.

„Trebuie să creăm reglementări inteligente pentru a sprijini inovarea, cercetarea, dezvoltarea, industria, tehnologia. Acestea sunt lucrurile asupra cărora ar trebui să ne concentrăm și apoi ne putem juca cu nivelul cheltuielilor publice și să încercăm să controlăm inflația și să încercăm să creăm stabilitate macroeconomică pe baza cheltuielilor publice și așa mai departe. Atâta timp cât nu ne concentrăm eforturile pe crearea de bogăție, de unde vor veni banii? Aceasta este o întrebare la care acest raport și politicile publice în general nu răspund.”

O abordare pe termen lung

Comisia Europeană va prezenta miercurea viitoare planurile privind noile sale orientări fiscale după ce suspendarea Pactului de stabilitate și creștere se va încheia la sfârșitul anului 2023.

În acest moment, propunerile sunt ținute sub tăcere, dar pentru Sebastian Mang, ofițer senior de campanie la NEF, regulile de cheltuieli trebuie să fie relaxate în viitor.

„Pe fondul crizei COVID-19, Comisia Europeană a fost autorizată pentru prima dată să se împrumute de pe piețele financiare pentru a-și finanța răspunsul”, a declarat Mang pentru Euronews.

„Dar, în loc să se bazeze pe răspunsuri ad-hoc la fiecare nouă criză, ceea ce Europa are nevoie după 2024 este o abordare pe termen lung, care să fie adecvată scopului. Economia de austeritate a fost un experiment eșuat. Nivelurile scăzute de creștere a produsului intern brut (PIB) au dus la o scădere a încasărilor fiscale pentru guverne, ceea ce a dus la creșterea datoriei publice.

Pe de altă parte, Nestoras a declarat că trebuie găsit un echilibru atunci când vine vorba de normele fiscale ale UE.

„Trebuie să găsim un echilibru corect în aceste lucruri”, a declarat el. „Adevărata politică constă în găsirea echilibrului corect, a raportului de aur între forțele opuse, forțele politice și ideologice opuse. Am încredere că sistemul pe care l-am creat în Europa va găsi un compromis între cele două.”

Studiul NEF și Finance Watch susține, de asemenea, că țările care au urmărit o mai mare austeritate și reduceri ale cheltuielilor publice, cum ar fi Grecia și Italia, au ajuns, de fapt, să aibă niveluri mai mari ale datoriei publice.

De asemenea, au fost constatate disparități în ceea ce privește impactul pe care măsurile l-au avut asupra venitului disponibil. Salariile din Germania au scăzut doar cu 1% față de cele de dinaintea crizei financiare, în timp ce în Irlanda și Spania, unele dintre cele mai afectate țări, veniturile medii au scăzut cu 29% și 25%.