Economia românească ne aduce cu picioarele pe pământ: data viitoare, să ne învățăm minte și să visăm mai puțin
Până de curând, numeroși lideri politici, dar și analiști economici reputați, anunțau că economia României va înregistra avansuri record la nivel regional și chiar de bloc comunitar. Spuneau că ne revenim atât de bine și de repede din criza sanitară globală, că efectele negative vor fi prea mici pentru a le resimți. Ei bine, acum, în a doua lună din 2022, previziunile acestea mult prea optimiste au picat și fac loc scenariilor negative.
Analiștii economici, inclusiv cei ai Băncii Naționale a României, și-au pierdut din optimismul debordant pe care îl aveau în urmă cu doar câteva luni.
Ce ne așteaptă, de fapt
Cele mai recente analize realizate asupra evoluției economiei noastre naționale indică un declin. Pe lângă acest aspect, ne confruntăm cu un val inflaționist scăpat de sub control, dar care ar urma să mai crească, de la peste 8 puncte procentuale, la peste 10, în scurt timp.
Produsul intern brut a crescut anul trecut cu 5,6%, după o contracție trimestrială de 0,5% în ultimul trimestru, în condițiile în care se previziona o creștere anuală de 6,2-6,5% și un avans trimestrial de 0,8%.
De asemenea, ING Bank România, care se aștepta la un avans de 1% în trimestrul al 4-lea, revizuiește de la 4,5% la 3,2% estimarea de creștere pentru acest an și o menține la 4,5% pe cea pentru 2023.
”Credem că este important de menționat că PIB va crește în termeni nominali chiar dincolo de valoarea luată în calcul în bugetul pe 2022. Acest lucru se întâmplă din cauza inflației mai ridicate. Astfel, o creștere reală a PIB mai mică nu ar trebui să fie foarte problematică pentru guvernanți, cel puțin câtă vreme nu se transformă într-o recesiune, care nu este probabilă în opinia noastră”, arată Valentin Tătaru, economistul șef al ING România.
De asemenea, BCR își înrăutățește perspectiva de creștere economică. A abandonat cifrele de 4% pentru 2022 și merge pe un mai realist 3,2%.
”Pentru a atinge creșterea anuală de 3,2% este nevoie de un avans secvențial de 1,2% trimestru la trimestru, ceea ce este destul de optimist. Acest lucru susține politica BNR de a urma fără tragere de inimă celelalte bănci centrale din ECE în ciclul de creștere a dobânzilor, cu condiția ca guvernul să se țină de planurile fiscale agreate cu Comisia Europeană”, arată Ciprian Dascălu, economist șef al BCR.