Criza alimentară globală, mai probabilă decât ai crede: care sunt șansele ca România să scape
În urmă cu câteva zile, secretarul general al ONU a venit cu un avertisment foarte serios legat criza alimentară. La acea vreme, insista pe faptul că zeci de milioane de oameni care nu aveau nicio problemă în trecut, se vor confrunta cu lipsa alimentelor și, implicit, foamete.
Deși, până nu demult, părea un titlu senzaționalist, menit să atragă clickuri gratuit, criza alimentară tinde să fie un motiv global de îngrijorare, iar avertismentul oficialilor ONU pe marginea subiectului este cea mai recentă confirmare a noii realități. În ceea ce privește argumentele din spate, toate pleacă de la războiul de dincolo de graniță și rolul țărilor implicate în piața globală de alimente.
Criza globală de alimente, inevitabilă
Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite a explicat într-o manieră cât se poate de clară și concretă faptul că, fără exporturile de alimente din Ucraina, Rusia și Belarus, ne aflăm în situația în care criza alimentară nu poate fi soluționată.
Într-o manieră un pic ciudată, secretarul de stat al SUA, Anthony Blinken, nu a negat gravitatea situației din piața globală de alimente, dar a catalogat ca fiind ”false” informațiile care insistă pe sancțiunile aplicate Rusiei ca fiind un factor agravant al crizei de alimente. Cu aceeași ocazie, Blinken a insistat pe faptul că este totuși nevoie de un răspuns global la situația tensionată din piața de cereale, ulei și alte tipuri de materii prime din domeniul alimentației publice.
O posibilă soluție la problemă din partea SUA adresează doar criza din Ucraina și se reflectă într-o asistență de urgență de 215 milioane de dolari. La nivel național, în România, conform datelor făcute publice de ministrul Agriculturii, riscul să fim afectați de o criză este mic sau foarte mic, din simplul motiv că, în acest moment, producem de peste două ori mai mult decât este nevoie în interiorul granițelor. În consecință, securitatea alimentară nu este o problemă. Ca un argument suplimentar în acest sens, Adrian Chesnoiu a insistat pe faptul că, în 2021, un an foarte secetos, România a produs aproape 6,5 milioane de tone de grâu, în contextul în care necesarul de consum a fost de 4,5 milioane de tone.