Cine sunt oamenii care au modernizat România și au scos-o din Evul Mediu: doi nemți, un grec și un român

Independența României stă, de fapt, în puterea a trei personaje. Află cine sunt cei care au modernizat România, scoțând-o din Evul Mediu, gest de o mare însemnătate pentru constituirea statului.

Evoluția Principatelor Române a fost una lentă, astfel că legislația, învățământul, dar și mentalitatea rămăsese la nivelul Evului Mediu, până aproape de secolul al XIX-lea. Reformarea țărilor române a început în cea de-a doua jumătate a secolului XVIII, având la bază principii iluministe, moderne, fiind un adevărat boom al următorului secol.

Mai mulți factori au contribuit la ruperea Principatelor Române din întunericul Evului Mediu, constituind astfel statul modern român. La această schimbare au contribuit câteva personaje despre care nu foarte mulți știu. În timpul fanarioților, pe tronul Principatelor au ajuns și domnitori care au dat startul procesului de modernizare al Moldovei și Țării Românești.

Cu toate acestea, grecul Constantin Mavrocordat este unul dintre cei care au contribuit la modernizarea a ceea ce urma să fie statul român. Acesta a fost domn al Țării Românești de șase ori, și de patru ori al Moldovei. Acesta era un adept al sistemului asutriac în administrație, revoluționând societatea românească.

Ce să pui în mașina de spălat pentru perdele albe ca noi. Este trucul curățeniei de primăvară

Ce să pui la rădăcina cireșului în aprilie pentru o recoltă bogată în luna mai

Una dintre cele mai importante reforme ale acestuia constă în desființarea iobăgiei, astfel că în 1746 în Țara Românească și în 1749 în Moldova, țăranii erau eliberați de sub jugul boieresc. De asemenea, Mavrocordat a investit inclusiv în educație, construind mai multe școli și biblioteci, precum și învățământul obligatoriu doar în limba română.

Personajele care au modernizat România

Un alt personaj important în acest sens a fost Alexandru Ioan Cuza, instituind mai multe reforme extraordinare, prin care a fost posibilă ajungerea din urmă a Occidentului. Dintre acestea, putem aminti reorganizarea și modernizarea unor domenii importante precum armata, administrația publică și învățământ.

Totodată, au fost introduse principii moderne precum egalitatea în ceea ce privește impozitele, secularizarea averilor mănăstirești, dar și dreptul de vot și reforma agrară prin împroprietărirea unei părți a țărănimii. Tot în acea perioadă, a fost decretat codul civil și au fost create camere de comerț, universități și viitoarea Politehnica, care la acea vreme se numea Școala de Poduri și Șosele. Aceste reforme se datorează lui Alexandru Ioan Cuza, dar și a unuia dintre cei mai importanți colaboratori ai săi, Mihail Kogălniceanu.

Domnia lui Cuza era considerată a fi ceva temporar, astfel că oameni politici precum și intelectuali români doreau un prinț străin, un fel de arbitru al vieții politice românești. Astfel, este ales principele Carol de Hohenzollern. După ce Alexandru Ioan Cuza a fost înlăturat, Carol de Hohenzollern a urmat pe tronul Principatelor Române, fiind monarhul cu cea mai lungă domnie din istorie.

Sub acesta a avut loc unirea celor două Principate: Moldova și Țara Românească, fiind obținută ulterior Independența. România devenea regat în anul 1881, iar Carol I rege al acestuia. Regele Ferdinand, urmașul la tron și totodată nepotul lui Carol I, urma să devină primul rege al României Mari.