Celulele cerebrale, cultivate de cercetători într-un laborator, capabile să joace jocuri video: ce scop are experimentul, de fapt

Câțiva cercetători au cultivat celule cerebrale într-un laborator și, mai mult decât atât, susțin că le-ar fi învățat să joace o versiune de Pong.

Oamenii de știință de la un startup biotehnologic numit Cortical Labs spun că acesta este primul exemplu demonstrat de „mini-creier” care este învățat să îndeplinească sarcini. „Este capabil să preia informații dintr-o sursă externă, să le proceseze și apoi să le răspundă în timp real”, a declarat pentru BBC Dr. Brett Kagan, autorul principal al unei lucrări despre cercetarea în cauză.

Cultura a 800.000 de celule cerebrale este cunoscută sub numele de DishBrain. Oamenii de știință au plasat celule de șoarece, derivate din creierul embrionar, și celule umane prelevate din celule stem deasupra unei rețele de electrozi care a fost conectată la Pong. Impulsurile electrice trimise neuronilor indicau pozitia mingii in joc. Matricea a mutat apoi paleta în sus și în jos, pe baza semnalelor venite de la neuroni.

Pe măsură ce juca Pong, DishBrain devenea din ce în ce mai abil

Cercetătorii, care cred că această cultură este prea primitivă pentru a fi conștientă, au remarcat că DishBrain a arătat semne de învățare rapidă, totuși.

Precum România, fiecare țară are propria rețetă de supă sau ciorbă. Care ar fi cea mai bună, dar și cea mai cunoscută

Sancțiunile usturătoare pe care le vor primi românii care stau la bloc și au animale de companie. Ce spune legea, e oficial

Cercetările viitoare în ceea ce privește DishBrain vor implica analizarea modului în care medicamentele și alcoolul afectează capacitatea de a juca Pong, pentru a testa dacă poate fi tratat în mod eficient ca un substitut pentru un creier uman. Kagan și-a exprimat speranța că DishBrain poate fi folosit pentru a testa tratamente pentru boli precum Alzheimer.

Între timp, cercetătorii de la Universitatea Stanford au cultivat celule stem în țesutul creierului uman, pe care le-au transplantat la șobolani nou-născuți.

În urmă cu câteva luni, oamenii de știință au descoperit că organoizii reprezentau aproximativ o treime din emisferele creierului șobolanilor și că aceștia se implicau în circuitele creierului rozătoarelor. Ei au analizat, de asemenea, modul în care defectele genetice ale organoidelor pot afecta comportamentul animalului.