Ce a declanșat prăbușirea civilizației mayașe: ce arată un nou studiu

Cercetătorii au studiat istoria de acum opt sute de ani, pentru a concluziona că Mayapan – capitala culturii și a politicii pentru poporul mayaș din Peninsula Yucatán, în secolele al XIII-lea și al XIV-lea d.Hr., ar fi putut foarte bine să fi fost distrusă de secetă. Aceasta ar fi cauza prăbușirii civilizației mayașe.

Acea secetă ar fi dus la un conflict civil, care, la rândul său, ar fi provocat colapsul politic, potrivit cercetătorilor. Oamenii s-ar fi retras atunci în așezări mai mici și mai sigure.

Pe lângă faptul că ne oferă o perspectivă utilă asupra istoriei acestui popor antic, noul studiu este și un avertisment: despre modul în care schimbările climatice pot pune rapid presiuni chiar și asupra celor mai bine stabilite și prospere civilizații.

Seceta ar fi fost cauza prăbușirii civilizației mayașe

„Multe surse de date indică faptul că acest conflict civil a crescut semnificativ, iar modelarea liniară generalizată corelează conflictele din oraș cu condițiile de secetă între 1400 și 1450 d.Hr.”, scriu cercetătorii în lucrarea lor.

„Credem că seceta prelungită a escaladat tensiunile între facțiunile rivale, dar adaptările ulterioare dezvăluie rezistența la scară regională, asigurând că structurile politice și economice mayașe au rezistat până la contactul european, la începutul secolului al XVI-lea d.Hr.”.

Echipa avea deja o mulțime de înregistrări istorice cu care să lucreze, care acoperă schimbările populației și condițiile climatice. Aceste înregistrări au fost completate cu o nouă analiză a rămășițelor umane pentru semne de vătămare traumatică (care indică un conflict).

Când se spală după Anul Nou. Zilele în care ai voie să limpezești rufele la mașină

Ce înseamnă dacă mănânci struguri de Revelion. Obiceiuri și superstiții pentru Noaptea dintre Ani

Au apărut corelații între creșterea precipitațiilor și creșterea populației în zonă și între scăderile ulterioare ale precipitațiilor și creșterea conflictului. Seceta prelungită în perioada 1400-1450 CE a dus cel mai probabil la abandonarea Mayapan, spun cercetătorii. De asemenea, lipsa apei ar fi afectat practicile agricole și rutele comerciale, punând presiune asupra oamenilor din Mayapan, sugerează studiul. Pe măsură ce hrana a devenit mai rară și situația a devenit mai periculoasă, oamenii fie au murit, fie s-au împrăștiat.

În ultima groapă comună săpată înainte ca orașul să fie abandonat, cercetătorii raportează că multe dintre rămășițe au aparținut probabil membrilor familiei Cocoms (șefii de stat) – un final sângeros provocat de facțiuni concurente și tulburări sociale.