Cât cântărea, cu aproximație, un ghiozdan comunist și ce conținea

Dacă ai impresia că școala este grea acum, în prezent, poate că ar trebui să faci o excursie în timp și să vezi cam cum era pe vremea comunismului.

Și, pentru că tot am menționat despre „greutate”, cei care au fost elevi în acea perioadă își amintesc cam cât de greu era ghiozdanul pe care trebuiau să-l care zilnic către școală.

De altfel, trebuie amintit că, dincolo de greutatea rechizitelor și a accesoriilor, elevii din Epoca de Aur aveau de înfruntat zile dificile care implicau, pe lângă clasicul studiu, și zile întregi de muncă pe ogoarele patriei. Despre acest subiect, ți-am vorbit pe larg în acest articol.

Ce puteai găsi într-un ghiozdan de pe vremea lui Ceaușescu

Revenind la subiectul principal, iată ce puteai găsi într-un ghiozdan comunist, înainte de Revoluție. Ca informație suplimentară, menționăm că practica s-a păstrat ani buni, chiar și după 1989, învățământul românesc continuând să fie înregimentat neoficial în vechile practici ceaușiste, din pricina lipsei de imaginație sau interes.

Ce poți face de Crăciun în București. Evenimente și activități în perioada 24-26 decembrie 2024

Secretul pentru cea mai bună maioneză pentru salata de boeuf. Se face cu ouă întregi, în mai puțin de 1 minut și iese pufoasă

Așadar, nu era chiar ușor să fii școalar în acea perioadă. Dacă astăzi, elevii români nu mai sunt obligați să care ghiozdane voluminoase la școală, multe dintre informații fiind structurate pe o tabletă, nu aceasta era situația pe timpuri.

Atunci, trebuia să ai negreșit manuale greoaie (cu copertă cartonată) pentru toate materiile din orarul zilei respective, plus două-trei caiete, în funcție de preferințele profesorului care îți preda.

Pe lângă toate astea, puteai să cari un penar de lemn (moda lor a ținut ani de zile), însă și diferite cutiuțe confecționate din lemn sau tablă în care găseai ustensile pentru ora de matematică sau desen, printre altele.

„Greutațile” erau prezente atât în viețile celor de școală primară, care trebuiau să care după ei, spre exemplu, o numărătoare din lemn, cât și în viețile elevilor mai mari, de liceu, mai ales cei de la instituțiile de învățământ de specialitate (ex. liceele de artă).

În concluzie, un ghiozdan din epoca ceaușistă putea să ajungă să cântărească, într-o zi normală de școală, chiar și 7-8 kilograme, dacă nu și mai mult, de vreme ce în el trebuia să-ți cari de-acasă și pachețelul – pe vremea aceea, moda cumpăratului de la magazin nu intra prea des în discuție.

Un ghiozdan incomod, pătrățos și voluminos, cărat de un copil care învăța de mic ce înseamnă „poverile” vieții.