Câţi bani a cheltuit România pentru intrarea în Schengen. Anunțul făcut de șeful MAI

Decizia Austriei de a bloca intrarea României în spațiul Schengen lovește crunt în economia țării. Este o gaură financiară uriașă, avertizează oficialii de la București. Veto-ul Vienei din Consiliul JAI înseamnă pierderi de 10 miliarde de euro anual, a spus ministrul Economiei, Florin Spătaru.

Câţi bani pierde România din cauză că nu a intrat în Schengen

Update 15 decembrie, ora 13.15. Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, susține că pierderile României prin faptul că nu a intrat în spaţiul Schengen depăşesc suma de 25 de miliarde de euro, fiind vorba de bani investiţi în securitatea la frontiere în ultimii 11 ani.

„Exista o evaluare la un moment dat, costurile doar pentru Ministerul Afacerilor Interne depăşeau un miliard de euro – parţial din bugetul României, parţial din fonduri europene. Vorbim de capabilităţile de la frontieră, tehnică modernă, dotările, pregătirea a peste 60.000 de angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne în cele două centre de pregătire Schengen de la Buzău şi de la Ploieşti. Dincolo de acest efort financiar, pierderile înregistrate de România în cei 11 ani de când îndeplineşte toate condiţiile şi nu beneficiază şi de drepturile aferente sunt incomensurabile. Am văzut o analiză a uneia dintre companiile din Big Four – calculul era undeva la 200 de milioane de lei pierderi pe lună. Faceţi un calcul şi depăşim 25 de miliarde de euro pierderi înregistrate de România prin neaderarea la acest spaţiu comun”, a explicat șeful MAI.

Știrea inițială: Opoziția Austriei față de extinderea Schengen cu România se traduce prin pierderi de 10 miliarde de euro anual, a transmis ministrul Economiei, Florin Spătaru. Oficialul guvernamental a explicat că este vorba despre costuri pe care noi le plătim deja de mai mulți ani, rămânând în afara spațiului comun de circulație, deși am îndeplinit condițiile tehnice.

„O astfel de decizie înseamnă 10 miliarde de euro pe care economia România i-ar putea pierde prin neintrarea în Schengen şi aproximativ 1,5 miliarde de euro pe care îi plăteşte orice cetăţean sau orice companie care trebuie să tranziteze graniţele, neintrând în Schengen”, a spus Florin Spătaru la Digi 24.

„O decizie care ar fi trebuit să fie tehnică s-a transformat într-o decizie care, din punctul meu de vedere, contravine acelui principiu al solidarităţii de care de care ar trebui să dăm dovada în acest moment. Cred că sunt nişte costuri pe care le plătim de foarte mulţi ani, pentru că, tehnic vorbind, noi am îndeplinit aceste condiţii de foarte mult timp.

Vă daţi seama că aceste sume care ar fi trebuit să intre în bugetul României sunt necesare. De aceea, probabil că următoarea etapă va fi să vedem cum vom face ca o parte din aceste costuri totuşi să-i să fie alocate României, pentru că economia are nevoie de aceste fonduri”, a precizat ministrul Economiei.

Austria s-a opus extinderii Schengen cu România și Bulgaria

Joi după-amiază, comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, a anunţat că România şi Bulgaria nu au fost admise încă în Spaţiul Schengen. Consiliul JAI a respins, joi, cererea celor două țări. Dintre cele 27 de state ale UE, Austria şi Olanda au votat împotrivă.

Secretul moldovencelor pentru cea mai bună salată de varză murată. Ingredientul special cu care o condimentează

Accident grav în Suceava: Șapte persoane implicate. O mașină s-a răsturnat

Austria a blocat aderarea României și Bulgariei la Schengen, zona fără pașapoarte care a abolit controalele la frontieră între majoritatea statelor membre UE. Olanda a susținut oferta Bucureștiului, dar s-a opus Sofiei. Cu toate acestea, Croația a primit sprijin unanim și se va alătura spațiului Schengen din ianuarie 2023. Voturile au avut loc la Bruxelles, joi după-amiază, în timpul unei reuniuni cu mize mari a miniștrilor de Interne.

Concluzia negativă reprezintă o înfrângere politică dureroasă atât pentru România, cât și pentru Bulgaria, care au aderat la Uniunea Europeană cu șase ani înaintea Croației.