Autoritățile române pregătesc o platformă de cenzură: care este pretextul, cum „atacă” jurnalismul

Autoritățile din țara noastră pregătesc o platformă care, aparent, are un scop nobil: acela de a combate fenomenul de fake news, atașat de recenta propagandă rusă, din ce în ce mai agresivă, chiar și în țara noastră.

Cu toate astea, trebuie să recunoaștem că de la o măsură bună, la o măsură nocivă sunt doar câțiva pași mici. Iar dacă se sare în extrema cealaltă, jurnalismul din țara noastră ar putea fi afectat, în mod direct.

Un grup special, creat de Departamentul pentru Situații de Urgență, care lucrează îndeaproape cu Guvernul României, CNA și o serie de ONG-uri, lucrează la o nouă platformă care are ca scop scanarea presei din mediul online, a blogurilor, dar și a postărilor de pe rețelele de socializare.

Oficial, platforma va detecta orice intenție de „fake news” și propagandă, în contextul războiului pe care Vladimir Putin l-a intentat împotriva Ucrainei, în ultimele două săptămâni.

Cine este Călin Georgescu, candidatul la prezidențiale care a produs o surpriză neașteptată în primul tur al alegerilor prezidențiale

Călin Georgescu, surpriza primului tur al alegerilor prezidențiale 2024: primele declarații și parcursul său politic

De ce autoritățile din România nu au luat cea mai bună decizie

Desigur, combaterea fenomenului de fake news este unul admirabil, mai ales în contextul actual, însă modalitatea în care viitoarea platformă va pune acest lucru în practică ridică reale semne de întrebare.

Spre exemplu, simpla alăturare a cuvintelor „Guvern”, „premierul Nicolae Ciucă” sau „președintele Klaus Iohannis”, cu altele precum „corupție”, „furtișag”, „mizerie” sau „incompentență” te-ar putea transforma în inamicul public numărul unu, dacă ești jurnalist, blogger sau simplu „influencer”, pe rețele de socializare.

Ceea ce, în mod absolut evident, ar putea să se transforme, dintr-o intenție bună, în pură cenzură.

Să luăm, spre exemplu, în calcul faptul că jurnaliștii de investigație ar putea să descopere anumite acte de corupție care să aibă legătură cu entitățile mai sus menționate. Nu spunem că este așa, ci expunem o situație ipotetică. Ei vor fi, automat, catalogați ca fiind „răspândaci” de propagandă rusă, cu toate că situația reală nu va avea nicio legătură cu asta.

Așadar, unde tragem linia, atunci când vorbim despre „fake news” și, mai ales, despre cenzură? În plus, care este diferența dintre modul de abordare al lui Vladimir Putin și această nouă măsură ce stă să fie „lansată la apă” de autoritățile țării noastre?