Săptămâna de lucru de patru zile: cum ne poate salva planeta, dar și pe noi

Săptămâna de lucru de patru zile reprezintă una dintre cele mai discutate opțiuni pe care liderii globali le au în vede în acest moment, cu privire la revoluționarea modului de lucru al angajaților din întreaga lume. Puțini oameni știu că beneficiile acestei măsuri merg dincolo de cele personale sau de business. Acestea ajung să interfereze cu obiectivele climatice asumate de curând de aproape toate statele lumii, în încercarea disperată de a stopa efectele dezastruoase ale schimbărilor climatice.

Numeroase state au experimentat deja sau au în plan să încerce un proiect bazat pe săptămâna de lucru de patru zile.

Modelul Islandei, un succes răsunător

Islanda este una dintre țările care ne oferă un exemplu grăitor despre cât de benefică ar fi o astfel de măsură.

Între anii 2015 și 2019, autoritățile din Islanda au desfășurat experimentul săptămânii de patru zile lucrătoare. În acest timp, angajații care au făcut parte din studiu au primit aceeași remunerație, ca pentru un program obișnuit de lucru.

Motivul pentru care Liam Payne a fost înmormântat abia la o lună după moartea sa. Primele persoane prezente la ceremonia solemnă

Statuia din Parcul Cișmigiu ce potolește setea trecătorilor de aproape 100 de ani. Cum și-a găsit sfârșitul Sissi Ștefanidi la doar 21 de ani

Rezultatele studiului au făcut înconjurul lumii și ne arată că, de fapt, aceasta este calea de urmat pentru toate națiunile lumii.

Productivitatea a rămas aceeași sau s-a îmbunătățit în majoritatea locurilor de muncă, au spus cercetătorii. Practic, deși oamenii au muncit ore mai puține, firmele pentru care au lucrat nu au fost afectate. Din potrivă. Oamenii au dat același randament la serviciu și au obținut aceleași rezultate favorabile în munca lor.

În Islanda, studiile conduse de Consiliul Local Reykjavík și de guvernul național au inclus peste 2.500 de muncitori, ceea ce reprezintă aproximativ 1% din populația activă a Islandei.

Domeniile care au fost incluse în această cercetare îndrăzneață sunt diverse. Au luat parte la amplul studiu muncitori și specialiști care activează în grădinițe, birouri, dar au fost incluși și furnizori de servicii sociale și lucrători medicali din spitale.

Mulți dintre ei au trecut de la o săptămână de 40 de ore la una de 35 sau 36 de ore, au declarat cercetătorii de la think tank-ul britanic Autonomy și Asociația pentru Democrație Durabilă (Alda) din Islanda.

Testele au determinat sindicatele să renegocieze modelele de lucru, iar acum 86% din forța de muncă din Islanda fie a trecut deja la un program de muncă redus, pentru același salariu, fie vor câștiga dreptul la acesta, au spus cercetătorii.

Important de menționat este că o serie de alte teste sunt în curs de desfășurare în întreaga lume, inclusiv în Spania și de Unilever în Noua Zeelandă .

Din moment ce am văzut că productivitatea muncii a rămas aceeași, deci firmele și statul nu suferă de pe urma măsurii pierderi economice, trebuie menționat faptul că efectele benefice asupra angajaților sunt și ele considerabile și demne de luat în seamă.

Conform spuselor cercetătorilor, oamenii au reușit să stabilească o graniță mai solidă între viața personală și cea profesională. Au avut mai mult timp pentru a-l petrece desfășurând activități relaxante, care le fac plăcere. Prin urmare, angajații care au luat parte la acest studiu interesant se declară mai relaxați, au scăpat de stres, de epuizare.

„Acest studiu arată că cel mai mare test din lume privind reducerea săptămânii de lucru în sectorul public a fost, din toate punctele de vedere, un succes incontestabil”, a declarat Will Stronge, cel care a condus cercetările.

„Arată că sectorul public este pregătit să fie un pionier în ceea ce privește reducerea săptămânii de lucru – iar alte guverne pot învăța din asta”, a adăugat el.

„Experimentul islandez de reducere a săptămânii de lucru ne spune nu numai că este posibil să se lucreze mai puțin în vremurile moderne, dar și că este posibilă o schimbare ce aduce un progres real”, a arătat un alt cercetător, Gudmundur D. Haraldsson.

Săptămâna de lucru de patru zile ne poate salva planeta

După cum putem observa, schimbând modelul de lucru, putem obține beneficii pentru companii, pentru stat, dar și pentru angajați. Puțini oameni conștientizează, însă, că putem salva planeta implementând o astfel de măsură.

Concret, lucrând mai puțin, consumăm mai puțin. Consumând mai puțin, emisiile de CO2 se diminuează. Fie că e vorba de deplasări mai puține, de energie electrică mai puțină, toate se resimt asupra mediului înconjurător.

Consumul nostru generează peste 60% din volumul total de gaze cu efect de seră, au estimat în 2016 cercetătorii de la Universitatea de Știință și Tehnologie a Norvegiei.

Diminuându-ne activitatea profesională, oferim planetei noastre un moment neprețuit de respiro.

În 1956 Richard Nixon prezicea săptămâna de lucru de patru zile în „viitorul nu prea îndepărtat”. Deși a trecut mult timp de atunci, anul 2021 pare ideal pentru a reforma din temelii modelul nostru de lucru.

De curând, Uniunea Europeană și-a asumat obiective climatice ambițioase. Organizația Națiunilor Unite (ONU) ne-a avertizat asupra pericolelor care se pot abate asupra noastră, dacă nu ne schimbăm radical felul în care lucrăm, trăim, ne deplasăm și consumăm.

În caz contrar, riscăm să ne confruntăm cu efecte climatice devastatoare, avertizează experții.

Pe de altă parte, anul 2021 ne mai oferă și alte motive care constituie cadrul ideal de implementare a unei săptămâni de lucru de doar patru zile.

Ultimele luni au adus deja schimbări semnificative în modelul de lucru. Odată cu apariția crizei sanitare, firmele au fost nevoite să-și mute activitatea de la distanță. Din fericire, se pare că măsura nu a scăzut productivitatea în muncă. Din potrivă. Companiile au avut rezultate financiare bune, în contextul dificil al pandemiei, iar sondajele indică faptul că și angajații se simt foarte bine.

Mulți dintre cei care au experimentat munca de acasă se declară cuceriți de acest model de lucru și spun că nu vor să renunțe la el, nici după ce criza sanitară globală va trece.

În această perioadă au descoperit că salvează mult timp pierdut inutil înainte, în trafic și că e mult mai facil să muncești de acasă, poți petrece mai mult timp alături de cei dragi și te poți ocupa și de treburile gospodărești, în pauze.

Prin urmare, anul 2021 pare a fi ideal pentru a trece la nivelul următor, cel puțin la nivel experimental. O săptămână de lucru de patru zile are toate premisele să fie o reușită și la noi în țară.