Revoluție biotehnologică: cum și-ar putea modifica oamenii ADN-ul după cum vor

Vaccinurile Pfizer și Moderna sunt primele vaccinuri ce trebuie să fie activate de ARN-ul uman, pentru a provoca reacția imunitară în fața coronavirusului. Acest lucru nu ar fi posibil însă fără cercetarea editării genomului, cunoscută drept CRISPR.

În noua sa carte, The Code Breaker , autorul Walter Isaacson relatează dezvoltarea CRISPR și îi prezintă pe Jennifer Doudna, care, împreună cu Emmanuelle Charpentier, au câștigat premiul Nobel pentru chimie din 2020 pentru rolurile lor în dezvoltarea tehnologiei.

„Această tehnologie a avut un impact revoluționar asupra științelor vieții, contribuie la noi terapii împotriva cancerului și poate face ca visul vindecării bolilor moștenite să devină realitate”, a declarat Comitetul Nobel în anunțarea premiului.

Deja, medicii au folosit tehnologia pentru a trata experimental boala de celule falciforme, cu rezultate promițătoare.

Un bărbat a murit într-o explozie ce a avut loc pe șantierul de pe Autostrada A7. Ce a cauzat nefericitul eveniment

Ce înseamnă când se aprinde becul roșu la congelator. Ce trebuie să faci imediat

Noua tehnologie naște posibilitatea unui viitor al medicinei parcă desprins din filmele SF

Se pare că, dacă vom stăpâni noua tehnologie, vom putea jongla cu ADN-ul uman, modificandu-l după bunul plac. Acest lucru înseamnă că vom putea crea oameni noi așa cum ne dorim, prin anumite intervenții în structura ADN.

Walter Isaacson susține că noile descoperiri vor sta la baza celei de-a treia mari revoluții care a făcut posibil că oamenirea să facă salturi tehnologice uriașe în ultimul secol. Potrivit acestuia, toți oamenii ar trebui să fie entuziasmați și fericiți de asemenea progres

Dar, Isaacson avertizează că editarea genelor ridică, de asemenea, o serie de întrebări morale și etice – mai ales pe măsură ce tehnologia devine mai dezvoltată.

„În viitor, s-ar putea să faceți lucruri mai complicate – să schimbați culoarea părului sau masa musculară sau celulele de memorie la o ființă umană”, spune el.

„Ca orice tehnologie, [ea] este la fel de bună sau de rea ca și noi. … Deci, de aceea [ar trebui] să avem discuția: ce tip de gene dorim să edităm?”