Poluarea apelor, detectată cu „roboți”. Cum funcționează tehnologia cu un impact major asupra mediului

Poluarea este o problemă reală cu care ne confruntăm la nivel global și pe care încercăm s-o diminuăm prin tot felul de modalități. Iată cum putem detecta gradul de poluare al apelor cu ajutorul inteligenței artificiale.

Un studiu realizat de cercetătorii din Marea Britanie arată că în ultimii 11 ani au existat 926 de evenimente în care apa râurilor a fost contaminate cu apă netratată. Efectele acestor evenimente sunt analizate de Vlad Cătună, activist Greenpeace.

“În viitorul foarte apropiat o să ne confruntăm cu o problemă destul de mare, vitală i-aș zice: diminuarea surselor de apă potabilă. Nivelul de precipitații va scădea, bazinele hidrografice își vor pierde din debit cu 20-30%. Pânza freatică se va subția și ea și practic vom avea mai puțină apă la dispoziție pentru noi și pentru viața din jur”, spune Vlad Cătună, citat de Mediafax.

Cum funcționează tehnologia inteligenței artificiale în acest proces

Studiul britanicilor, publicat în Clean Water, a pornit de la un program generat de inteligența artificială. Acest program a fost învățat să recunoască automat o deversare după tiparul de curgere, printr-o stație de tratare. Cele 926 de evenimente au avut loc la doar două stații. Având în vederea acuratețea programului, el va fi implementat și în alte stații.

De asemenea, pentru a rezolva problema pe termen lung, sunt necesare investiții uriașe în infrastructură, astfel încât centrele de epurare să nu mai fie suprasolicitate în timpul ploilor.

Calitatea aerului din Capitală s-a înrăutățit considerabil. Principala sursă de poluare

Cum arăta în tinerețe Angelina Jolie. Imagini de colecție cu celebra actriță

“Orice tehnologie sau inovație tehnologică care poate să detecteze deversările ilegale sau întâmplătoare de ape netratate e un mare plus. Vom salva resurse de apă prețioase. Avem nevoie de tehnologie pentru a face față schimbărilor climatice, pentru a le diminua din intensitate și pentru a ne adapta la ele”, e de părere activistul Greenpeace.

Oamenii de știință vizează o problemă, în contextul luptei împotriva schimbărilor climatice: ce să facem cu privire la poluarea din orașe.

Noi cercetări arată că temperatura medie într-un oraș va crește cu mult peste temperaturile medii globale la care inițiativele climatice tind să se concentreze, relatează Wired.

De fapt, noile cercetări arată că zonele metropolitane ar putea ajunge cu până la 4,4 grade Celsius mai fierbinți până în anul 2100. Acest lucru prezintă un risc major pentru sănătatea celor care locuiesc acolo, precum și o nouă provocare pentru cei care doresc să limiteze impactul schimbărilor climatice.