Impozitul minim global, revoluție fiscală sau doar fantezie? Care sunt țările care s-au opus ideii

Într-o lume cu giganți care valorează trilioane de dolari (vezi cazul Apple și nu numai), introducerea unui impozit minim global a venit cumva natural. Doar că, până la o astfel de revoluție fiscală, e cale extrem de lungă.

Presa scrie despre ”acordul istoric” obținut în cadrul OCDE – Organizația pentru Dezvoltare și Cooperare Economică, din care fac pate nu mai puțin de 130 de țări. Reprezentanții acestor stare, cu doar două excepții, au fost de acord cu introducerea unui prag sub care impozitarea multinaționalelor să nu scadă.

E vorba de introducerea unui impozit minim global de cel puțin 15%. Unele țări îl pot duce mai sus de atât, dar acordul prevede să nu se coboare sub acest prag.

Cum spuneam, au existat două excepții: Irlanda și Ungaria. Cele două state s-au opus ideii, iar acest lucru nu-i deloc întâmplător. Ca o mică paranteză, în Irlanda sunt înregistrați giganți precum Facebook. 

Ce s-a întâmplat cu persoanele care au aruncat cu noroi în Regele Felipe după inundațiile din Spania. Anunțul făcut de Garda Civilă

MAE, avertisment pentru românii care vor să plece în Italia. Ce se întâmplă pe patru aeroporturi importante

Impozitul minim global, doar un vis frumos al unora?

Acordul a fost anunțat printr-un comunicat de presă de secretarul general al OCDE, Mathias Corman. E un acord salutat drept ”un pas colosal” şi o ”zi istorică”, la mai puţin de o lună după G7, în urma unor negocieri care au durat ani de zile.

”După ani de lucrări şi negocieri intense, acest pachet istoric de măsuri va garanta că marile întreprinderi multinaţionale plătesc impozite juste în lume”,  a spus Corman, cel care a coordonat negocierile.

Un mic grup de ţări, însă, din care fac parte Irlanda şi Ungaria – foarte reticente faţă de propunerea de acord aflată în negociere, cu privire la un impozit minim de 15%, nu a semnat declaraţia. Guvernul irlandez, prin vocea ministrului de Finanţe Paschal Donohoe, a lăsat loc de înțelegere și a anunţat că ”susţine în ansamblu” acest acord şi că are ”ca obiectiv să găsească o soluţie ca Irlanda să-l poată susţine”.

China, a cărei poziţie era foarte aşteptată, dar şi alte ţări considerate în general paradisuri fiscale au aderat la acord.

Elveţia a aderat – cu anumite condiţii -, a anunţat Departamentul federal elveţian al Finanţelor, subliniind că această ţară alpină cere ca ”intersele ţărilor mici inovatoare să fie atent luate în calcul în formularea finală a regulilor şi ca procedurile legislative ale ţărilor respective să fie respectate la implmentare”.

Statele semnatare reprezintă 90% din PIB-ul mondial.

Idee susținută de americani

SUA sunt cele care au inițiat discuții pe acest subiect. America ar fi dorit chiar un prag mai mare, dar președintele Joe Biden se declară mulțumit cu acest rezultat.

”Societăţile multinaţionale nu se vor mai putea opune ţările unele altora, cu scopul de a scădea nivelul impozitelor şi de a-şi proteja profiturile în detrimentul veniturilor publice”, a reacţionat, citat într-un comunicat, liderul de la Casa Albă.

Aceste întreprinderi ”nu vor mai putea evita să plătească partea justă ascunzându-şi profiturile generate în Statele Unite sau în orice altă ţară în jurisdicţii cu o fiscalitate mai slabă”, apreciază şeful statului american. Secretarul american al Trezoreriei Janet Yellen, la rândul său, a vorbit despre ”o zi istorică a diplomaţiei economice”.

Ministrul german al Finanţelor Olaf Scholz a evocat un ”pas colosal către o mai mare justiţie fiscală”, iar omologul său francez Bruno Le Maire a salutat ”acordul fiscal internaţional cel mai important încheiat de un secol”.

Dispar paradisurile fiscale?

Acordul vine să pună presiune asupra modelului paradisurilor fiscale celor mai agresive, însă urmează să fie în esenţă în favoarea ţărilor bogate, nuanţează ONG-ul Oxfam.

”Ţările bogate obligă ţările în curs de dezvoltare să aleagă între un acord dezavantajos şi o lipsă de acord”, denunţă ONG-ul într-un comunicat, denunţând dur o ”nouă formă de colonialism economic”.

Declaraţia Comună – care are la bază un acord încheiat la G7, la începutul lui iunie – prevede, de asemenea, o repartizare într-un mod ”mai echitabil” a profiturilor între ţările în care sunt instalate sediile întreprinderilor şi cele în care acestea îşi desfăşoară în mod efectiv activitatea – chiar dacă nu au o prezenţă fizică în acestea.

Această parte a acordului vizează giganţii în domeniul digital – cum ar fi Facebook, Microsoft, Apple și alții.

Industriile extractive – minele de exemplu – şi serviciile financiare reglementate urmează să fie excluse, însă, de la această parte  -însă nu şi de la impozitul minim, se arată în text.

România s-ar încadra, așadar, în categoria țărilor care au deja o cotă de impozitare a veniturilor mai mare de acest prag. Codul Fiscal prevede un impozit de 16%.

În România, președintele PSD, Marcel Ciolacu, a profitat de această știre pentru a mai trimite o săgeată către putere.

„Acord istoric pentru taxarea cu 15% a multinaţionalelor! Guvernul Cîţu tace mâlc! România se regăseşte printre ţările care susţin o reformă fiscală de amploare pe plan internaţional! Executivul condus de „primul economist al ţării” – Florin Cîţu – este… în tăcere! Domnule premier, ieşiti la tablă şi explicaţi-ne! Sau este o altă reformă de care fugiţi?!”, a scris Marcel Ciolacu pe Facebook.

Ce spun giganții și de când se pot schimba lucrurile

Federaţia profesională a industriilor digitale (CCIA) – din care fac parte Amazon sau Facebook – anunţă, prin vocea preşedintelui său Matt Schruers, că ”aşteaptă cu nerăbdare să participe la detaliile planului de implementare şi îndeamnă ţările să desfiinşeze taxele existente impuse serviciilor digitale şi să renunţe” la alte proiecte similare, aflate în studiu.

Dispozitivul avut în vedere va fi ”de un ajutor preţios statelor” care au cheltuit mult în timpul pandemiei covid-19 şi urmează să finanţeze relansarea economică, subliniază OCDE în comunicat.

”Acest pachet de măsuri nu pune capăt concurenţei fiscale şi nu are vocaţia să facă acest lucru, însă caută să o limiteze potrivit unor reguli convenite la scară multilaterală”, subliniază Cormann.

Implementare abia în 2023

Participanţii la negocieri şi-au dat termen până în octombrie să ”finalizeze lucrări tehnice” şi să pregătească ”un plan de implementare efectivă în 2023”. Până atunci, ţările care nu au aderat la acord încă mai pot să facă acest lucru.

”Mă aştept ca acest lucru să se întâmple, ca dinamica politică să ne conducă la acest lucru (…). Irlanda, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, nupoate să menţină mult timp această poziţie, nu este un lucru de avut în vedere”, declară o sursă de la ministerul german al Finanţelor.

De precizat că un astfel de acord nu are valoare juridică – în sensul că chiar și semnatarii se pot răzgândi și pot decide să nu mai impună un impozit minim de 15%, dacă nu au făcut-o deja, așa cum se precizează în acord. De asemenea, țările care nu sunt de acord cu acest lucru nu pot fi obligate să o facă.

Atât timp cât state ca Irlanda vor veni cu condiții fiscale extrem de permisive și avantajose, vor atrage și companiile mari. Adică fix cum se întâmplă acum. După părerea multor analiști economici, acest impozit minim global e doar o fantezie.