Geta Brătescu, sărbătorită pe prima pagină a Google: povestea femeii care a scăpat din comunism prin muncă și pasiune
Pe 4 mai, prima pagină din Google e dedicată artistei Geta Brătescu. Motorul de căutare sărbătorește ceea ce ar fi fost a 95-a aniversare a acesteia. A murit în 2018, dar a lăsat în urmă ceva ce n-ai fi crezut posibil să apară în comunismul românesc.
Geta Brătescu s-a născut pe 4 mai 1926 la Ploiești. Pe scurt, despre viața ei: este considerată una dintre marile personalități în arta contemporană est-europeană. Și, posibil, cel mai răsunător nume din România când vine vorba de arta conceptuală.
Ea a debutat în 1946. S-a întâmplat la Salonul Oficial de Alb-Negru, Sala Dalles, București, cu un desen în cărbune. Un an mai târziu a avut prima expoziție personală la galeria Căminul Artei din București.
Prin activitatea sa a adunat o operă artistică impresionantă, care include lucrări de grafică, desen, colaj, fotografie şi ilustraţie de carte. Lucrările sale au fost expuse la Galerie im Taxispalais în Innsbruck, Muzeul Naţional de Artă al României din Bucureşti, A Foundation din Liverpool, Index Foundation din Stockholm, e-Flux New York, Istanbul Biennale, MACBA Barcelona, Mumok Vienna, Kalmar Museum din Suedia, Galerie Barbara Weiss din Berlin, Museum of Modern Art (MoMA) din New York.
Arista Geta Brătescu prezentată pe prima pagină din Google prin creația altei artiste din România
Acest doodle de la Google pe care îl poți vedea azi, dedicat artistei Geta Brătescu, a fost realizat de Irina Selaru.
„Am fost inspirată mai ales de ilustrațiile făcute de Geta Brătescu și de formele folosite de aceasta. Pe măsură ce le admiram, au început să-mi pară familiare și așa am reușit să le transform în formele de care aveam nevoie pentru a integra «Google». Am urmărit, de asemenea, interviuri cu Geta Brătescu pentru a înțelege ce tip de personalitate avea”, explică Irina cum a creat această ilustrație.
În plin comunism, Geta Brătescu a reușit să creeze artă care impresionează și în prezent.
După ce-a lucrat ca animator la studiourile Animafilm, la finalul anilor ’60, Geta Brătescu începe să-și consolideze și reputația, și renumele odată cu expoziția Atelier I din 1970, la galeria Orizont din București. Este prima dintr-o serie de trei expoziții personale centrate pe atelierul artistului ca motiv conceptual și tematic. Următoarele două sunt Atelier II în 1972, la galeria Apollo în București și Atelier III – Către alb, 1976-77, la galeria Galateea în București și la Accademia din Romania din Roma.
„Mereu am gândit că arta ar trebui să-i dea privitorului un sentiment pozitiv. Ar trebui să te facă să uiți de problemele cotidiene, cel puțin pentru o vreme, și să te facă să simți bucurie”, adaugă Irina în explicația despre ilustrația dedicată artistei Geta Brătescu. „[…] Ce aș vrea să vadă oamenii când privesc acest doodle e frumusețea de-a avea ceva pe care să-l poți numi pasiune”.
Cariera Getei Brătescu înseamnă aproape șase decenii de muncă, pasiune și imaginație. Și înseamnă multe alte decenii în care arta ei capătă statutul de nemuritoare.