Fraudele pe internet, mai profitabile ca niciodată: au făcut peste un milion de dolari, din București

Fraudele pe internet există de mult timp, însă acum, odată cu digitalizarea în masă datorată în special pandemiei, acestea sunt mai profitabile ca niciodată. Iată ce a făcut o grupare de cetățeni, chiar din București.

O grupare de cetățeni camerunezi stabiliți la București și care se ocupau cu înşelăciuni pe internet au prejudiciat cu peste un milion de dolari aproximativ 30 de companii din străinătate, notează Hotnews. Procurorii DIICOT au făcut 32 de percheziții în acest dosar, în Capitală și în judeţele Ilfov, Cluj, Dolj şi Braşov.

Fraudele pe internet sunt de neoprit

Conform DIICOT, dosarul vizează infracțiunile de fraudă informatică, acces ilegal la un sistem informatic, fals informatic, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals privind identitatea, fals în declaraţii, participaţie improprie la uz de fals, participaţie improprie la fals intelectual, înşelăciune, favorizarea făptuitorului şi spălare a banilor.

Totodată, procurorii spun că, începând cu anul 2017, în Bucureşti, mai mulţi cetăţeni camerunezi au constituit şi au activat în cadrul unei grupări infracţionale organizate transnaţionale, specializate în infracţiuni în mediul online. Ei au creat pagini de internet/adrese de email false, care păreau să aparțină unor societăţi comerciale specializate în vânzarea en-gros a unor produse alimentare sau nealimentare.

Ce mai face Costel Jurcă din serialul La Bloc. Cum arată și cu ce se ocupă, astăzi, Dragoș Moștenescu

Rezultate loto 17 noiembrie 2024. Numerele câștigătoare la Noroc, Joker, 6 din 49 și restul categoriilor

Cu scopul de a induce în eroare potenţialii clienţi, au expediat prin email oferte de vânzare a unor produse, întocmite în numele societăţilor reale menţionate, solicitând plata în avans pentru livrarea bunurilor. După ce victimele acceptau pretinsele oferte şi făceau plăţile în avans, aşa cum le era solicitat, bunurile respective nu erau livrate, iar pretinşii vânzători nu mai puteau fi contactaţi.

Transferurile de bani erau realizate de către victime în conturi bancare deschise (în baza unor documente falsificate sau declarate sustrase) la diverse bănci din România şi mai apoi erau retrase în numerar de la bancomate de pe teritoriul României sau din străinătate.