Descoperire uluitoare pe Marte: Perseverance schimbă tot ce știam despre planeta roșie

Roverul Perseverance a aterizat pe planetă în urmă cu doar 10 luni, dar a făcut deja descoperiri surprinzătoare.

Cea mai recentă descoperire a roverului sugerează că roca peste care merge de când a aterizat a fost formată de fluxuri de lavă vulcanică, ceva care a fost „complet neașteptat”, potrivit oamenilor de știință din misiune. Anterior, ei credeau că rocile stratificate pe care Perseverance le-a fotografiat erau sedimentare.

Rocile prelevate până acum au dezvăluit, de asemenea, că a existat interacțiune cu apa de mai multe ori, iar unele dintre ele includ molecule organice.

Aceste descoperiri ar putea ajuta oamenii de știință să creeze o cronologie precisă pentru evenimentele care au avut loc în craterul Jezero, locul unui lac antic.

Muzicianul din România care a intrat de patru ori în Cartea Recordurilor. Obișnuia să se antreneze ore în șir, de trei ori pe săptămână

Ce relație au, de fapt, Andreea Bostănică și Yny Sebi. De câte ori s-au întâlnit și cum au decurs lucrurile între ei EXCLUSIV

De ani de zile, oamenii de știință s-au întrebat dacă roca din acest crater era rocă sedimentară, formată din straturi de material depuse de un râu antic, sau rocă magmatică, care se formează atunci când lava se răcește.

Pași importanți pentru a înțelege Marte

„Începeam să disper că nu vom găsi niciodată răspunsul”, a declarat Ken Farley, om de știință al proiectului Perseverance la Institutul de Tehnologie din California din Pasadena, California, într-un comunicat.

Totul s-a schimbat când Perseverance a început să folosească un burghiu la capătul brațului său robotizat pentru a răzui suprafețele stâncilor.

Perseverența a avut un an emblematic în 2021 și va continua pe un teritoriu și mai intrigant anul viitor: vechea deltă a râului.

Această structură în formă de evantai i-a intrigat pe oamenii de știință de ani de zile, iar Farley a spus că roverul va ajunge în deltă în aproximativ șase sau opt luni.

Rocile din deltă sunt cel mai probabil sedimentare, captând și păstrând straturi prețioase de namol din râul care s-a scurs cândva în lacul craterului. Și probele ar putea dezvălui dacă molecule organice asociate cu semne de viață, sau chiar microfosile, s-ar putea ascunde în rămășițele deltei.