Cum au ajuns Nike, Adidas și H&M să fie victime în disputele economice dintre China și SUA

Războiul comercial dintre primele două economii ale lumii, SUA și China, face multe victime colaterale. Pe listă s-au înscris firme mari precum Nike, Adidas și H&M.

Companii precum Nike, Adidas și H&M au ajuns să fie victime colaterale în disputele economice dintre primele două mari puteri economice ale lumii. Pe de-o parte, sunt comentariile făcute de aceste companii referitoare la condițiile de muncă din fabricile chineze, în special cele din Xianjing.

Pe de altă parte, regimul comunist de la Beijing nu tolerează astfel de atitudini din partea companiilor pe care le găzduiește în economia sa. Astfel că aceste companii au ajuns să fie criticate intens pe rețelele de socializare din China.

Nike, Adidas și H&M, victime colaterale

Guvernul Chinei a dat un mesaj ferm și a transmis că nu le va mai permite companiilor străine să se pronunțe în legătură cu politicile sale economice și nu numai. Atacurile din online la adresa brandurilor occidentale au început după ce Guvernul chinez a cerut ca acestea să nu mai păteze reputația statului asiatic.

Ce sunt măslinele, fructe sau legume? Greșeala pe care o fac mii de români atunci când răspund

Localitatea din Europa în care poți cumpăra o casă cu un euro. Mii de români lucrează în această țară

Presa de stat chineză a pus tunurile pe H&M din cauza unui comunicat de anul trecut, în care retailerul suedez de modă a afirmat că este profund îngrijorat în legătură cu acuzaţiile referitoare la folosirea muncii forţate în Xinjiang şi că nu se aprovizionează cu produse din regiunea respectivă. Atât Nike cât şi Adidas, care s-au dezvoltat rapid în China, au afirmat anterior că nu se aprovizionează cu produse sau materiale din regiunea Xinjiang.

Adidas și Nike n-au vrut să comenteze pe subiect.

China pune tunurile pe companiile din Occident

China e o piață uriașă și nu poate fi ignorată de brandurile mari din Occident, indiferent de domeniul în care activează.  La începutul acestei săptămâni, China a negat acuzaţiile de încălcare a drepturilor omului de către oficialii săi din regiunea vestică Xinjiang, unde se află uigurii musulmani, după ce Uniunea Europeană, Statele Unite, Marea Britanie şi Canada au impus sancţiuni unor oficiali.

Beijingul a răspuns cu sancţiuni de retorsiune împotriva unor parlamentari, profesori şi instituţii europene.

Unii utilizatori de internet au spus că vor înceta să mai cumpere Nike şi că vor sprijini mărci locale precum Li Ning şi Anta, în timp ce alţii au cerut Adidas să părăsească China. Disputa creează o dilemă pentru companiile occidentale care trebuie să echilibreze dorinţa de a-şi extinde afacerile în China cu opiniile consumatorilor de pe pieţele lor interne.

”Mărcile nu trebuie să-şi anuleze responsabilităţile legate de drepturile omului în faţa acestei presiuni”, a declarat Chloe Cranston, de la Anti-Slavery International, membră a Coaliţiei pentru oprirea muncii forţate din regiunea uigură.

Aparat de represiune

După aceste dispute, acțiunile brandurilor occidentale au scăzut, în timp ce cele ale companiilor chineze din domeniu au crescut.

Utilizatorii chinezi de internet au vizat, de asemenea, Better Cotton Initiative (BCI),, un grup care promovează producţia durabilă de bumbac, care a declarat în octombrie că suspendă aprobarea bumbacului provenit din Xinjiang, invocând preocupări legate de drepturile omului. Membrii BCI includ Nike, Adidas, H&M şi Fast Retailing din Japonia. De asemenea, site-ul web Better Cotton Initiative a încetat să funcţioneze joi. Organizaţia nu a răspuns la aceste critici.

”Dacă boicotezi bumbacul din Xinjiang, noi te vom boicota. Fie Adidas renunţă la BCI, fie iese din China ”, a scris un utilizator de internet.

H&M a declarat miercuri că respectă consumatorii chinezi şi că se angajează să investească şi să se dezvolte pe termen lung în China. Dar până joi dimineaţă, H&M nu mai exista pe unele hărţi de localizare a magazinelor din China. Căutările magazinelor H&M de pe Baidu Maps nu au dat rezultate. Magazinul oficial al retailerului de pe, o platforma de comerţ electronic  Tmall, a grupului Alibaba, era inaccesibil.

Guvernul de la Beijing acționează ca un aparat de represiune. Și cine activează acolo știe asta.