Eșecul orbitor al României: cel mai puternic laser, scos din ecuație. Ce s-a întâmplat la Măgurele

Laserul de la Măgurele este cel mai important proiect științific al României din toate timpurile. Finanțat de Comisia Europeană cu peste 300 de milioane de euro, alături de alte două proiecte asemănătoare în Cehia și Ungaria, laserul din România ar fi trebuit să intre într-un consorțiu european care să-i asigure acces la finanțari și la proiecte de cercetare. Nu s-a întâmplat așa, România nu a fost inclusa in consorțiul ELI-ERIC.

Comisia Europeană a luat o decizie ieri, de a înființa Extreme Light Infrastructure (ELI), ca un consorțiu european pentru infrastructura de cercetare (ERIC). Însă doar cu Republica Cehă și Ungaria, fără România. Decizia de a aproba cererea vine după ani de negocieri intense, potrivit unui comunicat al ELI.

Laserul de la Măgurele, eșec major

”Există o a treia facilitate ELI în construcție în România, lângă capitala București. Laboratorul ELI-NP, pionier în noul domeniu al fotonicii nucleare, are și el sute de oameni de știință și studenți absolvenți angajați în proiect. Se așteaptă să se alăture celorlalte două laboratoare ELI în noua organizație internațională”, se arată în comunicatul ELI.

România a pierdut calitatea de membru după ce nu și-a atins țintele asumate și a încercat, sub conducerea ministrului Cercetării Teleman, să se repoziționeze și să opteze pentru statutul de Observator Fondator, urmând ca în cadrul negocierilor din ELI-ERIC și IMPULSE să reatingă această țintă în 2023.

ELI-ERIC nu a mai oferit posibilitatea țării noastre de a opta, în acel moment, pentru statutul de Membru Gazdă ci doar de a adera la ELI-ERIC ca Observator (într-o primă variantă) sau de a participa prin intermediul ELI-NP ca Partener Strategic, în acest caz, fără ca România să fie membru al ELI-ERIC (într-o a doua variantă).

Cea mai falsificată bancnotă în 2024. La ce trebuie să fii atent ca să nu pici în capcană

Cutremur în România duminică seară. Ce magnitudine a avut și unde s-a produs

Prin decizia de ieri, România a pierdut și acest statut. Conform unei estimări a Băncii Mondiale, întreținerea facilității ar costa România 30 de milioane de euro pe an.

„Această decizie înseamnă că toate laboratoarele pot funcționa în mod legal împreună, ca o singură organizație”, spune Allen Weeks, directorul general al ELI Delivery Consortium. „Decizia vine într-un moment important, deoarece tranziția la operațiuni are loc deja, iar interesul oamenilor de știință este intens”.