Ce trebuie să afle românii care contribuie la Pilonul 2 de pensii: experții o spun pe șleau

Numeroși români care contribuie la Pilonul 2 de pensii habar nu au ce se întâmplă, de fapt, cu banii lor și cum gestionează statul acest sistem aparent sofisticat și greu de pătruns cu mintea unui om obișnuit, care nu are studii economice. Ei bine, declarațiile președintelui Federaţiei Naţionale a Pensionarilor din România (FNPR), Preda Nedelcu, vin să facă lumină și să clarifice această situație, pe înțelesul tuturor.

Preda Nedelcu susține că acest pilon de pensii reprezintă o modalitate prin care statul foloseşte banii contributorilor la fondul obligatoriu de pensii administrat privat pentru a-şi achita diverse cheltuieli.

Ce se întâmplă cu banii românilor care contribuie la Pilonul 2

„Dumneavoastră sunteţi contributor la Pilonul 2 de pensii. Din aceste sume pe care le acumulează fondurile de pensii obligatorii administrate privat, fondurile argumentează că fac investiţii care măresc depunerile dumneavoastră.

În realitate unde investesc? Din 2008, de când există aceste fonduri, până la ora actuală, singurul mod de investiţii îl reprezintă obligaţiunile sau titlurile de stat.

La această oră, 67% din aceşti bani care se acumulează de la salariaţi sunt investiţi în titluri de stat. Deci statul obligă angajatul să depună bani la Pilonul II de pensie, iar banul pe care dumneavoastră îl depuneţi acolo că aşa a vrut statul, statul îl retrage plătind o dobândă firmei care administrează fondul.

Acesta e mecanismul, e o afacere proastă pentru stat şi pentru salariaţi. Statul este interesat, statul are la dispoziţie de la aceste fonduri 90,2 miliarde, în titluri de stat şi obligaţiuni de stat. Aceşti bani, statul retrăgându-i de la fond, îi foloseşte. În loc să facă împrumut pentru diversele cheltuieli ale statului, statul foloseşte chiar banii salariaţilor. (…) Deci e un fel de împrumut al statului din banii de contribuţie plătiţi de angajaţi”, a menţionat Nedelcu.

Conform oficialului, contribuabilil va beneficia, în final, de o sumă mai mică decât contribuția sa efectivă. De vină pentru acest lucru ar fi comisioanele foarte mari ale fondurilor.

„Din acest procentaj (de 3,75% din contribuţiile de asigurări sociale, n.r.), propus să urce la 4,75%, se deduc o serie de ‘cheltuieli’, să zicem, dacă e un termen propriu. Deci din cei 4,75% aceşti administratori îşi retrag comisioanele pe care ei le percep. Sunt două comisioane: unul e de contribuţie, iar unul e de administrare.

Blestemul de pe Drumul Morții. Șoseaua Botoșani-Suceava a luat peste 3.000 de vieți în ultimii 25 de ani

7 zile de viscol și ninsori puternice în două orașe din România. Cine va avea parte de zăpadă la început de ianuarie 2025

Unul se încasează lunar la suma depusă, spre exemplu la depunerea lunară de 1.000 de lei reprezentând cei 3,75%, el îmi ia 1% din 1.000 de lei, iar asta o face pentru fiecare venit lunar depus.

Deci acest procentaj (depunerea lunară a salariatului, n.r.) se diminuează drastic, pentru că în afară de aceste comisioane administratorul mai are şi de subvenţionat, cu salarii colosale, pe cei din Asociaţia de Supraveghere Financiară, care ei desfăşoară o propagandă susţinută în favoarea Pilonului II de pensii, pentru că trăiesc şi au nişte salarii pe care de la stat nu le-ar avea. Deci ce câştigă omul? Dacă toată această sumă (depusă către Pilonul II, n.r.) ar rămâne să-i stabilească pensia atunci când este cazul, ar fi ceva, dar nu rămâne. Din 4,75% vor fi 2,75%, de asta spun că nu este avantajos”, a explicat preşedintele FNPR.