Ce ne face răi, egoiști sau plini de resentimente: cercetătorii au găsit explicația

Dacă inteligența poate fi măsurată (aproape) cu acuratețe, nu același succes l-au avut cercetătorii, de-a lungul timpului, atunci când vorbim despre trăsăturile negative ale omului și măsurarea acestora.

Răutatea, machiavelismul, egoismul, ciuda, psihopatia, sadismul, toate acestea au reprezentat necunoscute pentru oamenii de știință, cei care s-au chinuit, timp de secole întregi, să își dea seama care este sursa comportamentului uman.

Ultimele experimente ale cercetătorilor par să răspundă la veșnica întrebare: ce ne face buni sau răi?

Conform acestora, nivelul de răutate sau de bunătate ar putea fi măsurat, întocmai așa cum măsurăm iq-ul uman.

Încă de dinainte acestor teste, s-a știut că trăsăturile umane ale unui individ reprezintă suma dintre mediul înconjurător în care acesta își desfășoară viața, condițiile familiale, modul în care este tratat de semenii săi, și așa mai departe. Cu toate astea, tot timpul s-a bănuit că ar fi ceva mai mult de-atât – mai exact, că ar exista un factor care ar contribui la definitivarea morală a noastră, ca oameni. Spre exemplu, nu toți oamenii abuzați în copilărie se vor transforma, la rândul lor, în abuzatori, atunci când vor deveni adulți.

Cât plătești dacă folosești aerul condiționat pentru a te încălzi iarna? Cum îți afectează factura

Când se aprind luminițele de Crăciun în București în 2024

Așadar, urmând această idee, devenea clar pentru cercetători că există un element secret care „face cărțile” – evident, ajutat, cel mai probabil, de toate elementele de mai sus.

Ei au întreprins un studiu în cadrul căruia au strâns laolaltă un număr de 2.500 de participanți care au fost întrebați cum se raportează la următoarele afirmații: „Aș spune orice ca să obțin ce vreau”, „E greu să mă descurc fără să fac sacrificii”, „Știu că sunt deosebit pentru că toată lumea îmi spune că sunt”.

„Se poate spune că, similar inteligenței, toate trăsăturile întunecate ale rasei umane au un numitor comun”, a explicar psihologul Ingo Zettler, de la Universitatea din Copenhaga, în 2018.

Acest numitor comun a fost numit de cercetători „factorul D” și se poate manifesta diferit, în funcție de fiecare individ. Unii sunt egoiști, alții narcisiști, unii psihopați, alții sadici, etc.

Descoperirea ar putea fi extrem de utilă, în condițiile în care ar putea preveni devieri viitoare, ale diferitor indivizi predispuși spre comportament antisocial, cu potențial dăunător.