Cât de departe e România de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră: avertismentul Comisiei Europene

UE are un plan extrem de ambițios: vrea să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Numai că toate țările-membre trebuie să pună umărul, inclusiv România.

UE vrea să elimine la zero emisiile de gaze cu efect de seră în următoarele decenii. Pașii sunt mici și sunt vizate domeniile cele mai poluante, dar rezultatul ar putea conta enorm pentru viitorul planetei. Comisia Europeană a produs deja un pachet de măsuri pentru atingerea acestor obiective.

S-a făcut o analiză pentru fiecare țară în parte, iar României i s-au trasat niște direcții.

Unde e România în planul de reducere a emisiilor

În plan sunt menționate țintele naționale pe care trebuie să le atingă fiecare stat-membru. Conform acestui plan, România trebuie să-și reducă emisiile de gaze poluante cu peste 12%.

Trucul pentru ca robinetele din baie să fie mereu strălucitoare. Cu ce trebuie să le ștergi ca să rămână curate zile la rând

Iluzia optică care îți păcălește creierul. Dacă vezi două fețe în culori diferite, ai picat în capcană, de fapt

Sunt propuse măsuri care pot deranja jucătorii din unele domenii, așa cum se întâmplă mai mereu în cazul unor reforme majore. Dar România trebuie să se conformeze și totul pleacă de la decidenții politici. Măsurile, unele dintre ele nepopulare, trebuie comunicate corect.

Printre măsurile propuse pentru obţinerea neutralităţii climatice în anul 2050 se regăsesc creşterea costurilor pentru emisiile de CO2 generate de încălzire, transporturi şi industrie (inclusiv prin reformarea sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii – ETS).

Mai mult, e nevoie de taxarea combustibililor destinaţi transporturilor aeriene şi navale, interzicerea din anul 2035 a comercializării autoturismelor noi diesel şi pe benzină, utilizarea sporită a surselor regenerabile de energie (cu obiectivul ca 40 % din energia UE să fie produsă din surse regenerabile până în 2030) concomitent cu reducerea consumului de energie, alinierea politicilor fiscale la obiectivele Pactului verde european, realizarea de campanii de împădurire.

Sunt direcții în care România nu s-a mișcat deloc ferm în ultimii ani și, din acest motiv, îi va fi extrem de greu să schimbe acum macazul.

Proces îngreunat

Actualele norme europene au la bază vechiul obiectiv de reducere a emisiilor poluante cu 40%.

Fiecare stat-membru va trebui să-şi reducă emisiile de CO2 în sectoarele precizate – inclusiv transporturile şi încălzirea locuinţelor – cu o măsură calculată pe baza PIB-ului pe locuitor. Înseamnă, între altele, că statele mai bogate vor avea procentual ţinte mai mari comparativ cu acelea mai sărace.

Totuşi, obiectivele de reducere a emisiilor pentru acestea din urmă au fost sporite cu procente apropiate celor dintâi.

Germania, Danemarca, Finlanda, Suedia şi Luxemburg vor trebui să-şi reducă emisiile cu 50% până în anul 2030 faţă de anul 2005, ţintele lor actuale fiind cuprinse între 38% şi 40%.

În acest timp, ţinta de reducere a acestor emisii va creşte în cazul României de la 2% la 12,7%, cea a Ungariei de la 7% la 18,7%, a Poloniei de la 7% la 17,7%, a Cehiei de la 14% la 26%, iar a Bulgariei va creşte la 10% faţă de actuala ţintă de 0% care în cazul acestei ţări înseamnă doar să nu-şi crească emisiile.

Important de menționat că e nevoie de consens. Cu alte cuvinte, toate țările-membre trebuie să fie de acord cu acest plan. El va fi negociat cu fiecare membru UE şi cu Parlamentul European în următoarea perioadă.