Ce înseamnă testarea unei mașini înainte să ajungă la tine. Explicații de la un expert din România
Când te urci într-o mașină și pleci la drum, vrei să fii în siguranță. 100% în siguranță, dacă se poate. Ce înseamnă însă acest proces? Am căutat să aflăm și avem răspunsuri de la un specialist în domeniu care lucrează în România.
Testarea este o parte importantă a procesului de dezvoltare în orice industrie și industria auto nu face excepție. Testarea completă a unui produs durează adesea chiar mai mult decât dezvoltarea lui.
În industria auto, orice produs final trebuie testat și validat și în mașină, înainte de a putea fi lansat către utilizatorul final. Acest lucru înseamnă că, într-un timp limitat, cu un număr limitat de prototipuri disponibile, toate testele necesare trebuie efectuate de către inginerii responsabili.
Aici intervine automatizarea, care joacă un rol cheie în acest stadiu.
În multe cazuri, testarea automobilului poate fi dificilă, deoarece sunt o mulțime de semnale care trebuie analizate și validate offline. Iar asta e o sarcină care poate dura foarte mult.
Eu sunt responsabil tehnic la Porsche Engineering Romania și îți pot spune cum lucrăm pentru automatizarea a cât mai multor procese de testare și raportare. Munca noastră se bazează pe cele mai inovatoare tehnologii, mare parte din proiectele noastre fiind concentrate pe automobile hibride și electrice.
Folosind raportarea și analiza automatizată a testelor, sporim eficiența acestora și, implicit, fiabilitatea rezultatelor crește. În plus, siguranța activității de testare în viața reală e necesară și la un nivel ridicat, deoarece putem ieși pe drum cu un prototip doar după ce ne-am asigurat, digital, că avem un produs bun și de încredere.
Momentul „ Hardware in the Loop sau HiL” (test hardware în buclă)
Înainte de a ajunge la faza testării vehiculului, există multe cicluri intermediare pe care trebuie să le parcurgem, HiL. Prin acesta, controllerul este „păcălit” să creadă că se află, într-adevăr, în interiorul unui automobil adevărat. Facem asta prin conectarea la un sistem care simulează realitatea.
În mașina reală există multe unități electronice de control (ECU), care comunică între ele. În cazul testării HiL, luăm ECU pe care este implementată funcționalitatea pe care vrem să o testăm, iar restul elementelor ECU prin mediul HiL.
Când testăm funcționalitatea sistemului de încărcare pentru vehicule electrice, luăm acest ECU și conectăm semnalele sale reale la emulatoarele electrice în locul senzorilor și actuatoarelor reale, iar canalele sale de comunicare la magistrale de comunicație simulate, precum Controller Area Network (CAN), FlexRay sau Ethernet.
În cazul acestui tip de testare, scopul nostru este de a crea un mediu de test cât mai apropiat de un automobil real și de a efectua toate testele necesare care fac ca produsul nostru să poată fi utilizat în siguranță în vehiculele prototip. Procedura de configurare a mediului de testare este piatra de temelie pentru toate testele HiL.
Când mediul de testare este gata, se execută primele teste manuale și, în funcție de produs, creăm o strategie de automatizare a testelor. Pentru a putea implementa testele în mod automat, fiecare tip de test trebuie efectuat cel puțin o dată manual, iar software-ul trebuie să fie suficient de matur pentru ca rezultatele să fie fiabile.
În cazul testelor automate, raportul este, și el, generat automat, dar înainte de semnalarea tuturor problemelor descoperite, fiecare test eșuat trebuie repetat automat sau manual.
Pentru că ne străduim să ne apropiem cât mai mult de un vehicul real prin utilizarea HiL, aceasta înseamnă că testele noastre automate pot fi folosite și în cazul testării vehiculelor din viața reală, cu numai câteva adaptări minore. Anume, partea de validare a testelor noastre automate poate fi păstrată întocmai, în timp ce inginerul de testare va efectua precondiția și acțiunea fiecărui test, manual, asupra vehiculului.
Cu ce se schimbă testarea în mediu real?
Chiar dacă mediul HiL este foarte similar cu cel dintr-un automobil real, într-o mașină reală mai există o mulțime de alte variabile care pot afecta produsul nostru, care nu pot fi prevăzute și care trebuie testate în lumea reală.
Testele cu prototipuri în lumea reală scot adesea la iveală probleme care nu au fost reperate în testarea HiL, astfel că, prin efectuarea testelor de HiL, care nu sunt distructive, desigur, pe vehiculul real, împreună cu cele deja definite la acest nivel de testare, calitatea produsului final crește.
Dacă ținem cont de această abordare, strategia de automatizare a testelor poate fi definită la începutul proiectului în așa fel încât, când implementăm testele automate pentru mediul HiL, acestea să poată fi migrate și pe mașina reală fără prea mare efort.
Printr-o astfel de procedură, rezultatele obținute în cele două medii vor ajunge comparabile, fapt care poate crește calitatea produselor și poate duce la îmbunătățirea mediului HiL și pentru viitoarele proiecte.