De ce sondajele despre cât (nu) citesc românii sunt aproape inutile

Din când în când, apare câte un un sondaj care prezintă pe un ton acuzator procentul de români care au citit o carte în ultimul an. Sau poate chiar în viața lor. De regulă, mai puțin de jumătate dintre cei întrebați recunosc că au citit măcar o carte în ultimele 12 luni, iar asta poate fi o problemă gravă sau doar o informație inutilă. Depinde cum o privești.

Cert e că la fiecare astfel de sondaj, reacțiile se împart în două tabere opuse.

Pe de-o parte, sunt cei care citesc aproape zilnic și sunt mândri de asta, iar pe de altă parte sunt cei care n-au dezvoltat niciun pic de interes pentru orice fel de lectură și se simt atacați de genul ăsta de sondaje. În realitate, astea sunt reacții extreme din care nicio tabără nu are 100% dreptate.

De ce se fac astfel de sondaje atât de des în România?

Nu fiecare stat este obsedat să bată obrazul asupra lipsei de interes pentru citit, pentru că situația nu atât de gravă precum la noi. Sondajele astea sunt un fel de oglindă pentru rata de analfabetism din țară. 44% din români declară că n-au citit o carte în ultimele 12 luni, iar rezultatul obținut la testele PISA arată că gradul de analfabetism este de fix 44%.

Cutremur de 4 grade pe scara Richter în județul Buzău, zona Vrancea

Zodiile care plătesc datorii karmice în 2025. Lecții și provocări pentru acești nativi

Acum ai putea să concluzionezi că procentele vorbesc de la sine. Ăia care nu citesc sunt fix ăia care sunt și analfabeți funcțional, deci soluția e simplă: să pună mâna pe carte și să nu mai fie analfabeți, nu?

Dacă ar fi atât de ușor, toată lectura aia obligatorie din școală ar fi trebuit să fie suficientă pentru a deveni un popor de intelectuali. Dar uite că nu a ajutat cu nimic.

Am mai explicat în trecut că modul în care se predau materiile în România este unul ineficient. Învățământul românesc a eșuat prin metode învechite care încurajează învățatul mecanic și toceala, fără a antrena gândirea critică. Elevii nu sunt implicați în lectură, nu au interes pentru personaje și pentru poveste, pentru că majoritatea profesorilor nu încearcă sau nu știu cum să își facă materia plăcută.

Așa ca te trezești cu generații întregi scârbite de citit, adulți în devenire care vor asocia mereu cititul cu perioada aia în care au tocit comentarii literare în limbaj de lemn. În fond, poți să-i condamni?

Cât de important e cititul?

Cititul te antrenează să reții informația din text, să îți dezvolți imaginația și vocabularul. Dar asta nu înseamnă că absolut orice lectură va avea același efect. Cititul nu e o chestie magică care te va dezvolta intelectual necondiționat. De asemenea, cărțile nu sunt singura resursă.

Tocmai de asta consider că cele două procente, analfabetism funcțional și oameni care n-au citit o carte în 12 luni, chiar dacă sunt egale, nu înseamnă automat că vorbim de fix aceleași persoane. Cu siguranță o bună parte din ele se suprapun, dar nu înseamnă că automat cartea este instrumentul absolut pentru intelect.

După cum spuneam, există și alte resurse.

Unele bune, altele proaste, pentru că, în mod evident, nu orice carte este automat una bună prin definiție. De exemplu, cărți precum Fifty Shades of Grey nu se pot compara cu un documentar tehnic. Sau un podcast de calitate. Sau chiar și un film bun.

Fiecare astfel de resursă îți poate antrena anumite calități.

O carte ajută vocabularul și forțează cititorul să-și imagineze detaliile. Un film sau un documentar poate prezenta detalii vizuale sau artistice care, la rândul lor, pot dezvolta și imaginația. La fel și un podcast, dacă este bine documentat, îl poate învăța pe ascultător despre absolut orice.

Până la urmă, ține de preferințele fiecăruia, de cum alege să se informeze și să-și țină mintea ocupată. Lipsa de interes pentru citit în România este o problemă strict în raport cu analfabetismul funcțional, dar e bine știut că nu toată lumea care nu citește are o problemă.

Am evoluat ca societate, avem acces la o grămadă de surse de informare și o grămadă de conținut disponibil într-o multitudine de formaturi. E absurd să credem că cititul a rămas singurul instrument de dezvoltare a intelectului și punem etichete în funcție de asta.

Conținutul articolelor din secțiunea Opinii reprezintă strict opiniile autorilor textelor și nu reprezintă neapărat poziția oficială a PLAYTECH.ro.