Radiografia sistemului medical din România | Câți medici te tratează și câte spitale ai la dispoziție

Odată cu pandemia de coronavirus, au revenit în atenția marile hibe ale sistemului medical din România. INS a venit cu datele pe 2019, care-ți arată ce dotări are întregul mecanims ce ar trebui să aibă grijă de sănătatea ta.

Sistemul medical din România are multe hibe și lipsuri, iar acest lucru iese la iveală mai ales la evenimentele majore. Așa cum s-a întâmplat în cazul Colectiv sau alte tragedii care au marcat România ultimilor ani. Așa s-a întâmplat și cu pandemia de coronavirus.

Spitalele s-au plâns de lipsa de personal, medicii au acuzat faptul că nu primesc materiale și că sistemul e subfinanțat. Acum, INS vine cu cifrele pentru 2019, care-ți arată câte spitale ai la dispoziție în România și câți medici au grijă de sănătatea ta.

Radiografia sistemului medical din România

Anul trecut, în România funcţionau peste 63.000 de unităţi sanitare, iar datele includ atât unitățile de stat, cât și cele private. De asemenea, în sistemul de sănătate lucrau 63.300 medici. . 51.000 de unităţi sanitare sunt în mediul urban şi doar 12.000 în mediul rural.

Cele mai răzbunătoare zodii ale lunii noiembrie 2024. Nu iartă și nu uită niciodată nimic

Iluzie optică pentru genii. Găsește pasărea ascunsă din imagine, în doar 5 secunde

INS arată că numărul medicilor din România a fost în creștere în 2019 față de 2018, practic cu 2.700 mai mulți. Volumul de muncă, însă, pare mare.

Unui medic i-au revenit, în medie, 307 locuitori.

„(…) Pe principalele categorii de unităţi, reţeaua sanitară a dispus în anul 2019 de: 532 spitale, faţă de 524 spitale în anul 2018; 161 unităţi asimilate spitalelor care oferă numai servicii de internare de zi sau servicii ambulatorii şi internare de zi, mai puţin cu o unitate faţă de anul precedent; peste 12.000 de cabinete medicale independente de specialitate, cu 652 unităţi mai multe decât în anul 2018; peste 15.000 de cabinete stomatologice independente, cu 339 unităţi mai multe decât în anul precedent; aproape 11.000 de cabinete de medicină de familie, în scădere cu 78 cabinete faţă de anul 2018”, arată datele INS.

România care nu duce lipsă de farmacii

Industria farmaceutică, însă, prosperă în România. E adevărat că numărul farmaciilor a fost mai mic cu 49 față de 2018, dar acest lucru poate fi irelevant: e posibil să fi dispărut din jucătorii mici, iar cei mari s-au întărit.  Reţeaua farmaceutică a furnizat servicii printr-un număr de 9.900 de farmacii, drogherii şi puncte farmaceutice, dar reţeaua de laboratoare medicale a înregistrat creşteri faţă de anul precedent, furnizând servicii prin intermediul a 4.300 laboratoare medicale cu 66 laboratoare medicale mai multe decât în anul 2018.

Dintre cele 693 de spitale şi unităţi asimilate spitalelor care şi-au desfăşurat activitatea în anul 2019, numai 344 sunt unităţi medicale mari (cu peste 100 de paturi), iar 268 sunt unităţi medicale mici (cu mai puţin de 50 de paturi).

Medicina primară, asigurată prin reţeaua de cabinete medicale de familie, reprezintă primul contact al populaţiei cu sistemul sanitar, atât pentru diagnosticarea şi tratarea unor boli, cât şi pentru realizarea examenelor medicale preventive. Cele mai multe cabinete de medicină de familie au funcţionat în mediul urban, 6.500 cabinete comparativ cu 4.400 cabinete în mediul rural, la fel ca în anul 2018.

Câte cazuri au fost rezolvate

În 2019, spitalele şi unităţile asimilate au acordat servicii de internare continuă şi de zi unui număr aproximativ egal de pacienţi (4,3 milioane cazuri de internare continuă şi tot atâtea cazuri de internare de zi). Din punct de vedere al asigurării cu paturi, cele mai multe paturi de spital (132.000 paturi, reprezentând 91,5% din total) au fost puse la dispoziţia pacienţilor în spitalele mari (unităţi cu peste 100 de paturi fiecare), 7.000 de paturi de spital (4,9%) au fost disponibile în spitalele de dimensiune medie (unităţi cu 50-99 de paturi), iar 5.000 de paturi (3,6%) în spitale mici (cu mai puţin de 50 de paturi), arată Institutul Național de Statistică.

În 2019, durata medie de internare a fost de aproximativ o săptămână: mai exact, 7,1 zile/pacient internat în spital. Din totalul spitalelor un număr de 11 centre de sănătate cu paturi de spital (şapte centre în mediul rural) au acordat asistenţă medicală cu internare continuă, în cel puţin două specialităţi, pacienţilor din mai multe localităţi, iar durata medie de internare a fost de 8,4 zile/pacient.

Pacienţii cu nevoi medico-sociale au beneficiat, în medie, de 158 zile/pacient de servicii de îngrijire, servicii medicale şi servicii sociale cu internare continuă în unităţile medico-sociale.

Prevenirea şi combaterea tuberculozei, precum şi tratarea bolnavilor stabilizaţi s-a realizat cu internare continuă, în medie, 119,7 zile/pacient în cele două preventorii, iar bolnavii cu TBC au fost trataţi, în medie 27,4 zile/pacient în cele două sanatorii specializate.