Programul Prima casă, mai irelevant ca niciodată: de ce optează românii pentru credite ipotecare ”clasice”

Programul Prima casă, când a fost introdus în România, a făcut viața mai ușoară multor tineri români care își doreau o locuință. Între timp, lucrurile s-au complicat teribil și nu mai este ”o afacere”.

Ca să-ți dai seama cât de irelevant a devenit efortul autorităților în acest sens, este suficient să ai în vedere o statistică simplă. Mai puțin de 30% dintre creditele ipotecare semnate în ultimul an de băncile din România au fost realizate prin intermediul programului Prima casă. Ceilalți de 70% preferă creditele ipotecare ”clasice”.

Afinitatea românilor pentru credite ipotecare fără Prima casă este amplificată și de nepăsarea autorităților pe acest subiect. Cea mai recentă variantă a proiectului legislativ a fost promulgată în luna aprilie a acestui an. Gestul cu pricina ar putea fi clasificat ca un lucru bun, dacă am fi avut și norme metodologice de aplicare a legii respective, norme care nu apărut nicăieri nici până la această oră. Ca referință, noua formă a legii este intitulată ”O familie, o casă”.

Creditele ipotecare acordate prin programul Prima casă, care presupun un avans de doar 5%, au pierdut teren în ultimul an, ajungând să reprezinte mai puţin de 30% din totalul finanţărilor ipotecare noi acordate în perioada mai 2019 – aprilie 2020, respectiv 3,8 mld. lei, după cum reiese din datele BNR.

Andreea Marin, replică acidă la declarațiile lui Călin Georgescu despre cezariană: „Nu m-am gândit că… îi rup firul divin!”

Mercur retrograd 2024. Cum îți va influența viața la final de an, în funcție de zodie. Cei mai afectați nativi

Creditele ipotecare standard, pentru care trebuie achitat un avans cuprins între 15% şi 25% din partea clienţilor, au devenit soluţia cea mai folosită pentru a finanţa achiziţia unei locuinţe, ponderea acestor credite urcând în jur de 72% din totalul finanţărilor ipotecare noi la finele lunii aprilie 2020.

Comparativ, în urmă cu 7-8 ani ipotecarele standard aveau o pondere mai mică de 30% din totalul finanţărilor noi. Nu ajută nici faptul că ministerul Finanţelor a scăzut treptat plafonul anual de garanţii în cadrul programului Prima casă până la 2 miliarde lei pentru fiecare an din perioada 2018-2020, un detaliu care se reflectă în reticența oamenilor că vor reuși să se încadreze.