Planeta din sistemul nostru solar pe care viața s-ar fi putut dezvolta ca pe Pământ

Viața pare să fi fost posibilă și pe o altă planetă din sistemul nostru solar și, potrivit cercetătorilor, ar fi vorba despre Mercur.

Prima descoperire în acest sens a fost făcută chiar în 1974, când sonda Mariner 10 a NASA observat pe suprafața planetei un teren plin de cratere. Acum, o teorie recentă sugerează că structurile ar fi putut fi formate de substanțe volatile: elemente sau compuși care trec foarte ușor din stare gazoasă în stare lichidă sau solidă.

Ideea de bază este că substanțele volatile, o categorie chimică unde intră și apa, sunt esențiale pentru susținerea vieții, așa cum o știm noi pe Pământ. Astfel, existența acestora pe planeta Mercur poate însemna că aceasta poate, de fapt, să susțină viața.

Până acum, mediul de pe planetă era descris ca fiind complet neospitalier. Vorbim despre temperaturi suficient de ridicate pentru a topi plumbul, de exemplu. Acum, un grup de oameni de știință din cadrul Planetary Science Institute in Arizona, analizează mai bine terenul fragmentat al planetei și posiblitatea ca substanțe volatile să existe aici.

Surpriza pe care o pregătesc Andreea Marin și Radu Ștefan Bănică împreună. Despre ce proiect ar fi vorba

Cum usucă japonezii hainele în casă iarna, fără calorifer sau uscător. Patru trucuri utile care te vor scoate din impas

De ce terenul este atât de haotic pe planeta Mercur

Până acum, cea mai plauzibilă teorie pentru suprafața neregulată a planetei o reprezentau cutremurele care au rezultat în urma impactului puternic cu un asteroid, care a creat și bazinul Caloris, un crater masiv de pe suprafața planetei.

Acum, noul studiu sugerează că acest lucru nu este posibil din cauza sincronizării evenimentelor. Cercetătorii au ajuns la concluzia că fragmentarea terenului de pe Mercur a persistat până acum aproximativ 1,8 milioane de ani, la două milioane de ani după ce s-a format bazinul Caloris.

Cercetătorii au remarcat că pe planetă există și unele formaţiuni de relief mai mici, cum ar fi unele cratere, care au rămas intacte. Aceștia sunt de părere că, dacă seismele din urma impactului ar fi cauzat formarea craterelor, atunci aceste mici formaţiuni de relief nu ar fi rezistat.

Astfel, aceștia susțin că este vorba, de fapt, despre substanțe volatile din subsolul planetei care au fost încălzite de magmă şi au sublimat, trecând direct din starea solidă de agregare în stare gazoasă. Pierderea bruscă a acestor materiale ar fi dus la apariţia crăpăturilor şi crevaselor de pe suprafaţa lui Mercur.

Alexis P. Rodriguez, conducătorul studiului, explică și cum crede el că au rezistat aceste substanțe pe planetă, la temperaturile uriașe care definesc mediul de acolo. În subsolul planetei, temperaturile ar fi mai acceptabile, și se pare că aici este locul unde acestea s-ar fi format. Totuși, echipa nu poate determina exact ce substanțe volatile au fost prezente pe planetă.

Pentru a putea determina dacă au existat sau nu condiții de viață pe Mercur, sunt necesare studii viitoare.