„Pandemia” economică: de ce se tem românii mai mult de criza financiară decât de virus

Toți marii economiști ai lumii știu că pandemia de coronavirus va avea efecte economice dezastruoase. Întrebarea nu este, așadar, dacă, ci când.

Pandemia de coronavirus va avea efecte economice dezastruoase, iar economiștii încă nu știu cât de mari vor fi pagubele. Impactate sunt, în primul rând, afacerile mici, care ar putea dispărea de pe piață, dar efectele se resimt deja și la marile companii.

Constructori auto precum Volkswagen, Toyota, Ford și Dacia și-au suspendat activitatea din uzine și fabrici și astfel de măsuri se vor resimți puternic în cifra de afaceri. Și nu doar în industria auto.

Angajații români încept să resimtă, la rândul lor, aceste schimbări. Ei se tem mai mult de o criză economică declanşată de efectele coronavirusului decât de posibilitatea de a contacta virusul, arată un sondaj realizat de BestJobs.

Zodiile care plătesc datorii karmice în 2025. Lecții și provocări pentru acești nativi

De ce numele multor țări din Asia se termină cu „stan” și ce simbolizează aceast sufix

Teama de criză e mai mare decât frica de coronavirus

Mai bine dintre angajatorii chestionaţi (53,3%) declară că au planuri de continuitate a afacerii în cazul agravării epidemiei de coronavirus în România. 60% dintre ei susțin că afacerile nu au suferit deocamdată, dar efectele negative vor fi.

Dintre angajaţii care îşi simt ameninţat locul de muncă în contextul actual, 34,5% s-au declarat foarte îngrijoraţi, iar 32,6% oarecum îngrijoraţi, în timp ce restul de 32,9% nu cred că au în acest moment motive să se teamă pentru jobul lor.

Peste 43% pun aceste griji pe seama faptului că situaţia epidemiei de coronavirus ar putea afecta economic compania pentru care lucrează, iar dacă s-ar găsi în situaţia de a-şi căuta un nou job, 45,7% cred că ar găsi greu, iar 20,6% chiar foarte greu în contextul actual. Deocamdată, pentru 20% dintre angajatori, principalele efecte ale contextului epidemiologic ţin de faptul că angajaţii se tem să intre în contact direct cu clienţii, în special care provin din ţările cu risc ridica

De asemenea, angajatorii au observat şi că unii furnizori nu şi-au putut onora comenzile din cauza acestei situaţii (10%) sau că preţurile pentru anumite produse pe care le achiziţionează au crescut substanţial (6,6%), iar angajaţii nu mai pot călători în interes de serviciu în afara ţării (6,6%).

Ce măsuri au luat companiile

Peste 46,6% dintre companii spun că au sistat oricum deplasările de serviciu în zonele afectate de virus, iar 20% au anulat evenimente interne sau acţiuni care implică un număr mare de participanţi, din dorinţa de a-şi proteja angajaţii. Cei mai mulţi dintre angajaţi (43,9%) spun că sunt doar puţin îngrijoraţi că ar putea contacta coronavirusul şi 34,8% afirmă că sunt foarte îngrijoraţi de o posibilă infecţie cu noul virus, în timp ce doar 15,8% dintre respondenţi nu sunt deloc îngrijoraţi.

Instaurarea unei carantine totale la nivel naţional, care ar putea limita sau întrerupe capacitatea de a munci pentru o anumită perioadă, îi face pe mai mult de jumătate dintre angajaţii români (52,1%) să-şi facă griji foarte mari, în timp ce aproape o treime dintre cei chestionaţi (32,1%) de declară mai puţin îngrijoraţi.

Când vine vorba de bani puşi deoparte, în cazul în care şi-ar pierde locul de muncă, un sfert (24,9%) dintre angajaţii care au răspuns sondajului BestJobs nu au deloc economii, în timp ce 21,1% au bani cât să le ajungă să-şi acopere cheltuielile de întreţinere pentru cel mult trei luni.

BNR, sfaturi pe timp de pandemie

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, susține că lumea nu trebuie să se panicheze. Marea grijă a BNR în acest moment este stabilitatea sistemului bancar. Dacă băncile vor înregistra probleme, atunci toată economia intră în colaps.

Sfaturile pe care trebuie să le urmeze cetățenii sunt simple și de bun simț, dă de înțeles Dan Suciu, într-o intervenție la Digi24.

„Este lichiditate suficientă pe piață în acest moment. Tocmai faptul că este lichiditate suficientă presupune că există o anumită variabilitate a cursului sau a dobânzilor, altfel nu se poate. Lichiditate există în bănci, băncile pot să-și facă plățile, sunt solide și stabile. Există bani și în ATM-uri, nu recomandăm nimănui să se panicheze sau să se ducă la ATM-uri să scoată bani. Există suficiente lichidități pentru toată lumea.”
Dan Suciu