Monopolul Apple care-ți arată cum s-a umplut de bani gigantul digital
Mulți susțin că sistemul Apple este extrem de ermetic și că ăsta a fost scopul companiei încă de la început. Să depinzi cât mai tare de serviciile sale. Gigantul din Cupertino a reușit să dețină monopolul și datorită magazinului său de aplicații.
Imaginează-ți că ești o persoană care are un iPhone sau un iPad și ai auzit de toată frenezia din jurul Netflix. Nu ai încă un cont pe platformă, dar vrei să vezi conținutul de acolo direct pe telefon. Intri în App Store, magazinul de aplicații al Apple, descarci Netflix și cauți să te abonezi.
Numai că nu poți face asta pentru că americanii îți afișează următorul mesaj: “You can’t sign up for Netflix in the app” – adică nu te poți abona dacă nu ești înregistrat ca membru Apple și nu plătești prin intermediul aplicației americanilor. Cum să procedezi, însă, nu-ți mai spune.
Pentru multă vreme, Apple le-a permis utilizatorilor să se aboneze la diverse servicii precum Netflix și YouTube TV prin intermediul aplicației sale. Dar încasa 30% în primul an și 15% în următorii din valoarea abonamentului. Așa că unele companii, precum cele mai sus menționate, s-au retras din acest parteneriat pentru că nu erau de acord cu comisionul pe care-l plăteau către Apple. Acum, nu doar că nu te mai poți abona prin intermediul aplicației Apple, dar americanii din Cupertino nici măcar nu-ți spun ce trebuie să faci.
E un monopol pe care compania condusă de Tim Cook l-a deținut și încă-l mai deține pe această zonă și care i-a adus venituri fabuloase.
Monopolul secret al Apple
În 2018, companii precum Netflix, Spotify și Amazon s-au retras din înțelegerea cu Apple pentru a nu mai plăti 30% din valoarea abonamentelor. Recent, și YouTube TV a luat aceeași decizie. Acum, utilizatorii care vor să fie abonați la aceste servicii o pot face oriunde în altă parte, dar nu prin intermediul Apple.
Dar compania din Cupertino încă deține monopolul în cazul altor servicii, aplicații și platforme. Gigantul pe care-l știi azi s-a creat și datorită acestuia. În cazul Netflix și YouTube, aceste două companii sunt suficient de mari deja pentru a se asigura că există persoane care oricum se vor abona, chiar dacă nu prin Apple.
Dar jucătorii mai mici încă depind de Apple. Sunt, dacă vrei, ținuți captivi acolo. Vor să atragă cât mai mulți utilizatori și, vrând-nevrând, sunt de acord să plătească „taxa Apple”. Sunt obligați, deocamdată, să joace după regulile impuse. Dar autoritățile de reglementare din America au început să acorde mai multă atenție acestui subiect.
Pentru că practicile pot fi considerate abuzuri. Au fost trecut cu vederea, poate, pentru că e vorba de Apple, adică o companie-gigant. Dar nemulțurile s-au înmulțit.
Ca-n Kafka
Mai mulți dezvoltatori de aplicații susțin că, odată ce te obișnuiești cu mecanismul Apple, simți că ai aterizat într-un univers paralel, te simți ca într-un roman de Franz Kafka. Există, desigur, fani Apple care susțin că produsele și serviciile companiei sunt extrem de user-friendly, adică ușor de folosit și de înțeles.
Mai mult, magazinul de aplicații App Store e considerat unul dintre cele mai sigure și dezvoltatorii știu că dacă nu ai aplicație acolo, nu prea contezi în piață, indiferent de domeniu.
Dar puțini stau să citească cu atenție lunga listă de termeni și condiții. Și acolo sunt câteva aspecte care ridică multe semne de întrebare. Iar experții care le-au luat la puricat au descoperit cum și-a construit Apple, de fapt, imperiul digital.
Potrivit unei firme de consultanță americane, în 2019 au fost 32 de miliarde de descărcări din App Store. În total, clienții Apple au cheltuit nu mai puțin de 58 de miliarde de dolari. Sunt cifrele care-ți arată că vorbim, de fapt, de un imperiu care pare că n-are granițe.
De aici și practicile ușor suspecte cu care Tim Cook își permite să jongleze. Își impune propriile reguli pentru că deține o companie uriașă. Și, din această poziție, îți permite multe.