Încălzirea climatică este foarte probabil să ducă la răspândirea altor virusuri chiar mai puternice
Pandemia Covid-19, care a cuprins întreg globul și a revendicat peste 760,000 de vieți până acum, a evidențiat pericolul pe care omenirea îl reprezintă prin lărgirea amprentei sale în defavoarea vieții sălbatice.
Dar amprenta ecologică a speciei noastre în creștere ar putea declanșa epidemii și în alte moduri. Schimbările climatice, apar de asemenea ca factor transportor de boli infecțioase, fie prin extinderea amprentei malariei, fie prin dezghețarea agenților patogeni preistorici din permafrostul siberian.
“Cel mai mare dușman al nostru este propria ignoranță”, a declarat Birgitta Evengard, cercetător în microbiologie clinică la Universitatea Umea din Suedia. „Natura este plină de microorganisme”. Chiar dacă omenirea reușește să limiteze încălzirea globală la sub două grade Celsius, conform obiectivului setat prin Acordul de la Paris din 2015, zona permafrostului va scădea cu un sfert până în 2100, potrivit Comisiei ONU pentru știință climatică, IPCC.
Și atunci vom găsi comorile ascunse ale permafrostului
„Microorganismele pot supraviețui în spațiul înghețat o perioadă lungă de timp”, a declarat Vladimir Romanovsky, profesor de geofizică la Universitatea Alaska din Fairbanks.
Pe măsură ce se dezgheață particulele de sol, materialul organic și microorganismele care fuseseră blocate timp de milenii sunt transportate spre suprafață prin fluxurile de apă, explică el pentru agenția AFP.
Laboratorul lui Jean-Michel Claverie, profesor emerit de genetică la Școala de Medicină de la Universitatea Aix-Marseille din Franța, a reînviat cu succes virusuri siberiene vechi de cel puțin 30.000 ani.
Aceste virusuri reanimate atacă doar amibele, dar acum zeci de mii de ani, cu siguranță existau și altele care au vizau lanțul alimentar pe treptele lui înalte. Numărul bacteriilor și virusurilor care se ascund în permafrost este incalculabil, dar întrebarea cea mai importantă este cât de periculoase sunt.
„Antraxul este dovada că bacteriile se pot odihni în permafrost timp de sute de ani și pot fi reînviate”, a declarat Evengard.
În 2016, un copil din Siberia a murit din pricina acestei boli, care a dispărut din regiune cu cel puțin 75 de ani în urmă.
Alți agenți patogeni, precum variola sau influenza, care a ucis zeci de milioane în 1917 și 1918, pot fi prezenți în regiunea subarctică. Aceștia sunt probabil inactivi, însă, în cazul în care ar fi reactivați și ar izbucni un val epidemic, vaccinurile sunt disponibile deja.
Pericolul este încă necunoscut
Adevăratul pericol constă în straturile mai adânci, unde agenți patogeni necunoscuți care nu au mai văzut lumina zilei timp de cel puțin două milioane de ani pot fi expuși încălzirii globale și readuși la viață.
Dacă nu ar exista gazde care să propage virusurile, nu ar exista o problemă, dar schimbările climatice au intervenit și aici, în mod indirect.
„Odată cu exploatarea industrială a Arcticului, toți factorii de risc sunt acolo, agenții patogeni și oamenii care îi poartă”, a afirmat Jean-Michel Claverie.
“Momentan, suntem serviți doar cu o mică gustare din ceea ce înseamnă încălzirea climatică”, afirmă Cyril Caminade, epidemiolog al Institutului de Infecții și Sănătate Globală, al Universității din Liverpool.
Renașterea bacteriilor și virusurilor antice rămâne încă speculativă, însă schimbările climatice au stimulat deja răspândirea bolilor care omoară aproximativ jumătate de milion de persoane în fiecare an, precum malaria, febra Dengue, Chikungunya sau Zika.