În era faxului | De ce nu știu patronii români să se promoveze pe Facebook și Instagram

România stă extrem de prost la capitolul digitalizare atunci când vine vorba să interacționezi cu instituțiile statului. Numai că nici în mediul privat lucrurile nu stau mai bine.

România nu ține pasul cu țările vestice atunci când vine vorba să profite la maximum de beneficiile internetului. Sigur că există diverse platforme digitale prin care poți interacționa cu statului. Numai că acestea nu sunt 100% eficiente și multe dintre ele nici nu funcționează așa cum trebuie.

Promisiuni spre digitalizare s-au făcut. Dar puține s-au respectat.

Partea proastă e că nici patronii români n-au înțeles pe deplin beneficiile internetului. Potrivit datelor Eurostat, România e pe ultimul loc atunci când vine vorba de utilizarea social media. Fie că e vorba de promovare, fie că e vorba de interacțiune ca de la business la business.

Desertul preferat al regelui Charles, de Crăciun. Iată rețeta plăcintei de la Casa Regală

Oficial! Crin Antonescu, propunerea comună pentru președinție. Fostul lider liberal a acceptat provocarea. Ce avantaj deține

Companiile din România, departe de Facebook și Instagram

Datele Eurostat, analizate pentru anul 2019, arată că jumătate dintre companiile din UE au utilizat cel puțin o platformă de social media.

În România, însă, doar unul dintre trei patroni a înțeles beneficiile. Doar 33% dintre acestea au utilizat cel puțin un tip de social media. Alte state membre, aflate lângă România, adică în coada clasamentului, sunt Bulgaria (34%), Polonia (37%), Ungaria (38%), Letonia (41%) și Slovacia (42%). Chiar și așa, țara noastră este pe ultimul loc.

De cealaltă parte, utilizarea social media este cea mai populară în rândul companiilor din Malta (84%), urmate de companiile din Danemarca (75%), Olanda (74%), Cipru (73%), Suedia (72%), Belgia, Irlanda și Finlanda (toate cu 71%).

Comparativ cu ce se întâmpla în 2004, procentul companiilor care utilizează social media a crescut în toate statele membre UE, așa cum era normal. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Danemarca și Luxemburg (26 puncte procentuale în ambele cazuri), urmate de Finlanda (25 puncte procentuale), Suedia (24 puncte procentuale) și Letonia (22 puncte procentuale).

Dar, din nou, România s-a adaptat extrem de lent. Cele mai mici creșteri au fost înregistrate în Bulgaria (6 puncte procentuale), Irlanda, Portugalia, România și Slovenia (toate cu 11 puncte procentuale).