Editarea genelor era văzută drept soluția pentru eradicarea bolilor. Cercetătorii au acum îndoieli

Editarea genelor pentru corectarea bolilor genetice nu este pregătită pentru a fi utilizată în siguranță la ovule, spermatozoizi și embrioni umani, potrivit unui nou raport care stabilește criterii detaliate pentru a determina când și cum ar putea fi utilizată în cele din urmă tehnologia.

Oamenii de știință, eticienii și alți specialiști au cerut reguli internaționale, de la orientări până la reglementări și moratorii, pentru procesul de editare a genelor umane care pot fi transmise generațiilor viitoare.

Embrionii umani care sunt utilizați într-o sarcină nu ar trebui să fie editați înainte ca tehnologia să poată “efectua în mod eficient și fiabil modificări genomice precise, fără urmări nedorite”, indică raportul scris de 18 experți din 10 țări, inclusiv SUA, China, Marea Britanie și India.

Este nevoie de un alt progres tehnologic

Pentru a verifica efectele în afara țintei, este nevoie de capacitatea de a secvenția în mod fiabil întregul genom într-o singură celulă, a declarat Haoyi Wang, membru în cadrul comisiei de la Academia de Științe din China, în timpul unei conferințe de presă.

Precum România, fiecare țară are propria rețetă de supă sau ciorbă. Care ar fi cea mai bună, dar și cea mai cunoscută

Sancțiunile usturătoare pe care le vor primi românii care stau la bloc și au animale de companie. Ce spune legea, e oficial

Dacă într-o zi tehnologia va fi considerată sigură, eficientă și va fi permisă, grupul spune că utilizarea acesteia ar trebui mai întâi limitată la bolile grave care apar din mutațiile unei singure gene, de exemplu, anemia falciformă și talasemia.

În cele din urmă, țările vor reglementa probabil utilizarea tehnologiei, iar raportul solicită mecanisme naționale și internaționale pentru supravegherea utilizării editării genomului uman în mediile clinice și pentru numirea de whistleblowers pentru a raporta eventualele abateri, informează axios.com.

De asemenea, recomandă formarea unui grup internațional de consilieri științifici care să revizuiască și să facă recomandări cu privire la noile aplicații propuse ale editării genomului uman.

De unde a pornit totul?

Comisia internațională pentru utilizarea clinică a editării genomului uman (Commission on the Clinical Use of Human Germline Genome Editing) a fost înființată de Royal Society din Marea Britanie, Academia Națională de Științe din SUA și Academia Națională de Medicină din SUA.

Înființarea a avut loc în urma unui eveniment inedit în care un cercetător din China a afirmat că o pereche de gemene s-a născut din embrioni pe care i-a schimbat cu instrumentul de editare genetică CRISPR, în încercarea de a le face imune la infecția cu HIV.

Anunțul a stârnit critici și a necesitat un moratoriu asupra editării embrionilor. Cercetătorul He Jiankui a fost închis pentru trei ani.

Organizația Mondială a Sănătății își elaborează liniile directoare pentru guvernarea tehnologiei de editare a genomului mai pe larg. Raportul are scopul de a informa aceste orientări, care vor lua în considerare și provocările etice și sociale.