Descoperire uluitoare despre planeta noastră. Misterul descifrat după 33.000 de ani

Oamenii de știință au descoperit noi dovezi că Pământul se deplasează prin rămășițele stelelor explodate în cel puțin ultimii 33.000 de ani.

Într-un nou studiu publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), o echipă de cercetători australieni descrie modul în care au extras un izotop special de fier, numit “fier-60”, din cinci probe de sedimente de mare adâncime, folosind spectrometria de masă.

Acest lucru este special, deoarece așa cum au scris cercetătorii în lucrarea lor, izotopul este „produs în principal în stele masive și ejectat în explozii de supernove”. Cu alte cuvinte, “fier-60” a rămas după ce o stea a explodat. Și deoarece acest izotop special de fier este radioactiv și se descompune în 15 milioane de ani, teoria este că planeta noastră este în continuare înconjurată de praf stelar, în timp ce trece prin „Local Interstellar Cloud”, o regiune cu origini neclare formată din gaz, praf și plasmă.

Cum schimbă modul în care privim Pământul această descoperire

„Acești nori ar putea fi rămășițe ale unei explozii puternice a unei supernove”, a spus Anton Wallner, fizician nuclear la Universitatea Națională Australiană și autorul principal al lucrării.

Cea mai falsificată bancnotă în 2024. La ce trebuie să fii atent ca să nu pici în capcană

Cutremur în România duminică seară. Ce magnitudine a avut și unde s-a produs

Cercetătorii au încercat să valideze alte descoperiri ale acestui tip de izotop, în eșantioane din Antarctica, prin prelevarea de probe din adâncimea care datează de acum 33.000 de ani. Nu este prima dată când cercetătorii au descoperit urme de “fier-60”. Eșantioanele anterioare au arătat urme din acest izotop care datează de acum 2,6 până la șase milioane de ani.

Analizând mostre dintr-o epocă mult mai recentă din istoria planetei noastre, Wallner și echipa sa au încercat să găsească răspunsuri la misterele din spatele norului prin care trece planeta noastră: din ce este făcută și de unde a venit.

Dar ceea ce au găsit ridică mai multe întrebări decât răspunsuri. Urmele acestui izotop par să persiste pe o perioadă mare de timp. Cu alte cuvinte, dacă în trecut a existat un eveniment de supernova, am fi observat un vârf sau cel puțin o modificare a cantității izotopului – cu cât eșantioanele sunt mai vechi, cu atât nivelurile sunt mai mici, după cum subliniază Science Alert.

„Există documente recente care sugerează că izotopul prins în particule de praf ar putea să sară în mediul interstelar”, a spus Wallner în declarație. „Deci, izotopul ar putea provoca explozii de supernove și mai vechi, iar ceea ce măsurăm este un fel de ecou”, adaugă el.