Cum „te trag în piept” Apple Music și Spotify atunci când plătești ca să-ți asculți artiștii preferați

Încasările artiștilor nu mai provin de multă vreme din vânzarea de CD-uri și casete pentru că muzica s-a mutat în format digital. Și marii beneficiari nu-s nici măcar artiștii, ci coloși precum Apple Music și Spotify.

Lumea se învârte în era digitală și toate domeniile trebuie să se adapteze. Muzica, așadar, n-avea cum să facă excepție. Piesele artiștilor sunt lansate pe platforme digitale precum Apple Music, Spotify și YouTube și tot de acolo vin și veniturile. Numai că acestea nu-s atât de mari precum ai crede. Pentru că grosul vine, de fapt, din concerte sau alte parteneriate comerciale.

Așadar, ai crede că atunci când îți faci un abonament pentru a asculta cele mai noi piese ajuți, de fapt, artistul preferat. Ei bine, nu e chiar așa și din acest motiv te-ai putea simți păcălit, deoarece tu crezi că ajuți artistul respectiv.  Parlamentarii din Marea Britanie știu asta și vor să se uite mai cu atenție la modelul de business al platformelor digitale, scrie BBC.

Parlamentarii britanici vor să lanseze o investigație în acest domeniu pentru a vedea dacă, într-adevăr, artiștii sunt plătiți corect pentru munca pe care o urcă acolo.

Ce să pui în compoziția de carne a sarmalelor ca să iasă mai fragede. Așa umplutura nu va deveni uscată în timpul fierberii

Motivul pentru care caloriferul se montează sub fereastră. Explicația la care nu te-ai fi gândit

Apple Music și Spotify, suspectate că-i „fură” pe artiști

Streamingul este acum o sursă importantă de câștiguri pentru artiști, mai ales că majoritatea dintre ei nu s-au mai urcat pe scenă pentru a susține un concert de luni bune, din cauza pandemiei. Presa britanică scrie că piața de streaming a generat, anul trecut, venituri de peste 1 miliard de lire sterline.

Cu toate acestea, însă, artiștii se plâng că încasează sume modice. Și chiar s-ar putea să aibă dreptate. Iată, spre exemplu, cam care sunt estimările.

Se crede că Spotify plătește artistului 0,002 lire sterline pentru fiecare ascultare, în vreme ce Apple Music plătește undeva la 0,0059 lire sterline. YouTube plătește cel mai puțin -0.00052 pentru fiecare play, cu mențiunea că sistemul de la platforma Google e puțin diferit și armonizat în funcție de reclamele care apar. Numai că în cazul pieselor, acestea sunt inexistente, din moment ce majoritatea au până în 5 minute, așadar nu afișează în timpul ascultării.

Ei bine, toți acești bani generați de platformele de streaming se împart apoi între toată lumea care a pus umărul la respectiva piesă: case de producție, compozitori, textieri și mai apoi artiștii în sine, cei care sunt vizibili.  De regulă, un artist încasează doar 13%, în vreme ce restul merge la casa de discuri sau la publisheri.

Jon Hopkins, spre exemplu, citat de BBC susține că a primit doar 8 lire sterline pentru peste 90.000 de ascultări pe Spotify. Mecanismul ar fi cam așa:

Sunt artiștii plătiți corect pentru munca lor?

Ei bine, cifrele nu mint și, la prima vedere, se pare că nu prea sunt plătiți corect. Este motivul pentru care parlamentarii britanici au și decis să demareze această investigație. Ancheta va debuta în luna noiembrie și se va concentra pe modelul de business al unor platforme de streaming precum Apple Music și Spotify.

În egală măsură, dincolo de investigarea modului în care se împart banii, Parlamentul britanic se vor uita și cum listele de melodii și algoritmii influențează căutările. În acest context, s-ar putea ca muzica artiștilor mai puțin cunoscuți să fie eclipsată de numele mari.

„Ne întrebăm dacă aceste modele de afaceri folosite de marile platforme de streaming sunt corecte pentru artiști, pentru cei care furnizează conținutul de acolo. Pe termen lung, analizăm dacă platformele folosesc diverse tertipuri pentru a limita conținutul, numărul de artiști și de piese de care ne bucurăm”, a spus unul dintre parlamentarii care susțin acest demers.

O astfel de anchetă, indiferent de rezultatele pe care le va avea, e binevenită în contextul în care marile companii digitale dau impresia că se gândesc mai mult la veniturile obținute decât la ce și cum livrează utilizatorilor. Un ochi mai atent la practicile unor giganți precum Facebook, Google și, iată, Apple Music și Spotify se impune.