Cum a fost afectată România de gripa spaniolă în urmă cu 100 de ani

Gripa spaniolă este una dintre cele mai extinse epidemii care a afectat vreodată planeta și a avut efecte negative inclusiv asupra României.

Epidemia a izbucnit în 1918 și a ținut undeva la 18 luni. Dintre cele peste 500 de milioane de persoane infectate, au murit undeva între 50 de milioane și 100 de milioane. Cifra este mai mare decât numărul de decese înregistrate în total în Primul și în Al Doilea Război Mondial. Ca termen de comparație, în acel an, întreaga populație a planetei număra 1,8 miliarde de oameni.

Foarte puțini dintre noi au prins vremurile acelea, însă e important de știut că, în mod inevitabil, gripa spaniolă a afectat și România pe atunci. Pentru a înțelege mai bine, blogul De ieri și de azi a selectat câteva texte extrase din presa acelei perioade care creează o imagine mai autentică a epidemiei prin care planeta a trecut, dar și cum s-au văzut lucrurile din România.

Cum s-a simțit epidemia de gripa spaniolă în România

Fragment dintr-un articol semnat Dr. Alexe Sulica, publicat în Gazeta Transilvaniei, numărul din 21 martie 1920:

Ai privire de vultur dacă găsești toate diferențele dintre cele două imagini în doar 5 secunde. Test IQ viral

Cum prepari cele mai gustoase gogoși cu iaurt. Desertul ce îți aduce aminte de copilărie

„După o acalmie de vreo 8 – 9 luni ne-am pomenit deodată că din nou se semnalează din toate părţile focare de gripă care bântuie cuo furie turbată atât la ţară cât şi prin oraşe. Forma de gripă actuală prezintă şi ea forme grave ca: complicaţii mortale, dar mai rare decât cele din toamna lui 1918, în special se observă la adulţi complicaţii mai grave decât la copii şi chiar durata boalei şi a convalescenţei este mult mai lungă la cei dintâi. Forma de acum se prezintă sub forme simple şi sub forme complicate, cu o simptomatologie din cele mai variate. Formele simple de gripă sunt caracterizate printr’o izbucnire bruscă, cu temperatură ridicată, dureri vagi şi o sensaţie de sdrobire, extenuare în tot corpul, şi mai ales în şale şi membre; inflamaţia căilor aeriene superioare: nas, gât, faringe, laringe, tracheie şi bronşiile mari; sau sunt tulburările gastro-intestinale, care predomină situaţia: greţuri, vărsături, constipaţie, diareee, colici, icter cateral prin transmiterea infecţiei gripale la căile biliare. Se poate însă ca în unele cazuri ca să lipsească atât simptomele respiratorii cât şi cele gastro-intestinale şi atunci să avem de-a face numai cu o formă nervoasă de gripă”.

Fragment din articolul „Scrisori de la sate”, publicat în numărul din 15 martie 1927 al ziarului Libertatea:

„Auzim și cetim din alte părți, ba chiar și de la d-voastră, că gripa spaniolă doboară și seceră la oameni. Pe la noi încă și-a arătat și își arată cinstita față, dând buzna pe la toate casele, dar oamenii nu se prea lasă căzuți în ghiarele măriei sale, ci o alungă de-a binelea de la casă și de la masă, cu ai (usturoi) și cu țuiculiță. Mâncările cu ai cred că-s bune și iuțeala din usturoi o fi poate ceva antiseptic – cum zic doftorii – adică ucigătoare de microbii (germenii cei mici, nevăzuți) gripei spaniole. Țuiculițele nu le-am cercat, dar aud că și ele ar fi de folos aici. (…) Vorba e că pe valea noastră aproape nu este casă unde oamenii să nu se fi îmbolnăvit de spaniolă, dar după dureri de câteva zile s’au întremat. Nu știu, usturoiul a muiat boala, ori țuiculițele? Mi-se pare că nici doctorii nu prea știu. D-voastră ce credeți?”

Acest fragment din îndrumarul „Ce trebuie să ştim despre boalele molipsitoare?”, întocmit de Dr. losif Stoichiţia, din anul 1931, îți arată ce sfaturi medicale primeau românii acum aproape 100 de ani, în legătură cu bolile infecțioase, inclusiv gripa spaniolă:

„În anul 1918 cei mai mulţi bolnavi de gripă au murit în pneumonie, care a avut un decurs grav şi cu mult mai rău ca în aprinderile obişnuite. Se pune acum întrebarea, care ar fi măsurile de apărare în contra acestei molime primejdioase? Înainte de toate ne vom feri de a veni în atingere eu aceia despre care ştim că sunt atinşi de această boală. În timp de epidemie vom şedea frumuşel acasă, vom ţinea în jurul nostru cea mai mare curăţenie şi nu vom intra nici în cârciumă, nici la şezătoare şi nici într’alt loc unde se adună lume multă şi de tot felul. Vom aerisi des odăile în care locuim, ne vom spăla mâinile de cât mai multe ori pe zi şi ne vom clăti gura şi gâtul cu apă călduţă în care punem câte o linguriţă de sare sau de apă oxigenată”.