08 mai 2020 | 17:06

Cea mai controversată tehnică științifică va fi folosită în dezvoltarea unui test pentru virus

ACTUALITATE
Cea mai controversată tehnică științifică va fi folosită în dezvoltarea unui test pentru virus
Louis Reed / Unsplash

Tehnica de editare genetică numită CRISPR este extrem de controversată și primește acum, în premieră, de la americani aprobare pentru a fi folosită.

În vremuri disperate, avem soluții pe măsură. Avem ca exemplu și măsura luată de americani, care permit acum, pentru prima dată, folosirea tehnicii de editare genetică. Food and Drug Administration (FDA) a acordat o autorizație pentru folosirea urgentă a instrumentului în dezvoltarea unui test pentru coronavirus.

De fapt, este prima dată când FDA permite folosirea tehnicii științifice extrem de controversate. De dezvoltarea testului se va ocupa Sherlock Biosciences. Folosește pentru asta molecule CRISP  programate să recunoască semnătura genetică a SARS-CoV-2 din probe colectate din mucoasa nazală. Dacă identifică prezența virusului, enzima CRISPR este activată și eliberează un semnal după detectare.

Testul ar fi mai bun decât cel folosit mai des, cunoscut sub numele de PCR. Metoda standard pentru testarea COVID-19, caută, de asemenea, particule minuscule ale genei virusului. Cu toate acestea, această metodă este una lentă și necesită echipament specializat pentru a fi folosită. Un altul, testul Abbott, aprobat recent, dă rezultatul în doar câteva minute, dar poate rula doar pe platforma companiei respective. Noul test bazat pe CRISPR, pe de altă parte, este relativ rapid și are nevoie doar de echipamente de bază, care se găsesc în majoritatea laboratoarelor.

Sherlock spune că lucrează la producția și distribuirea la scară largă a testului. Compania lucrează, de asemenea, la un alt test, similar cu testul de sarcină, care ar putea detecta COVID-19.

Care sunt avantajele tehnicii de editare genetică

Numele complet al tehnicii este, de fapt, CRISPR-Cas9. CRISPR (clustered regularly interspaced short palindromic repeats) este o familie de secvențe de ADN găsite în genomul organismelor procariote. Cas9 este o enzimă care funcționează ca un soi de foarfecă moleculară care poate tăia fâșii de ADN. Cercetătorii medicali au adaptat sistemul CRISPR-Cas și l-au reconstituit ca un instrument de editare a genelor. Au reușit acest lucru prin crearea ADN-ului CRISPR personalizat care să vizeze genele de interes folosind variante specifice Cas pentru a face modificările dorite în ADN.

Jennifer Doudna, biochimist, are o explicație simplă prin care să înțelegi cum funcționtează tehnica. Gândește-te la procesarea textului. Aceasta compară codul genetic din ADN cu un text scris într-un document. CRISPR ar fi, de fapt, „foarfeca” care permite să tai textul și să-l schimbi.

Tehnica de editare genetică ar avea trei utilități principale:

  • În primul rând, bolile genetice, precum fibroza chistică, boala celulelor secera și boala Huntington sunt cauzate de o mutație a unei singure gene. Tehnologia ar putea vindeca aceste boli prin simpla reparare a genei care a suferit mutații.
  • Tehnologia de editare a genelor poate îmbunătăți procesul de dezvoltare a medicamentelor prin identificarea precisă a produselor genetice responsabile pentru boala pe care o cauzează. Acest lucru permite cercetătorilor să identifice medicamente mai eficiente și să accelereze descoperirea medicamentului.
  • În al treilea rând, tehnica poate contribui la rezolvarea problemei pe care o reprezintă rezistența la antibiotice. Tehnologia CRISPR poate fi utilizată pentru a descoperi noi țintele de antibiotice care sunt mai puțin predispuse să dezvolte rezistență la antibiotice. De asemenea, tehnologia poate servi drept instrument antibacterian atunci când este programată să țintească ADN-ul bacterian.

De ce CRISPR este atât de controversată: riscurile cu care vine tehnica

Deși, la nivel teoretic, tehnica de editare genetică are o serie de utilități care ar putea ajuta întreaga societate, continuă să rămână un instrument controversat.

Vorbim, în primul rând, despre mutațiile genetice nedorite care ar putea apărea în urma folosirii tehnicii. Astfel, oamenii de știință ar puea edita gena greșită, iar acest lucru ar duce la probleme de sănătate pentru pacienți. De exemplu, modificarea neintenționată a unei gene supresoare tumorale sau oncogene poate duce la cancer.

În al doilea rând, există serioase preocupări morale și etice. De exemplu, cum va fi folosită tehnologia pentru a îmbunătăți trăsăturile umane normale? Ar trebui să se permită editarea ADN-ului astfel încât trăsăturile modificate să fie transmise din generație în generație?

Răspunsurile sunt complicate și rămâne de văzut dacă oamenii de știință vor găsit modalități prin care să poată folosi în siguranță tehnica.

Dacă vrei să afli mai multe despre tehnica CRISPR, poți urmări acest videoclip: