Partidul comunist din China a susținut unul dintre cele mai controversate experimente

La sfârșitul anului 2018, lumea științifică a fost zdruncinată de știrea că un om de știință chinez pe nume He Jiankui a creat în secret primii bebeluși umani editați genetic din lume.

Într-o nouă carte numită „The Mutant Project: Inside the Global Race to Genetic Modify Humans”, conform The Wall Street Journal, antropologul cultural Eben Kirksey a examinat impactul acestor studii șocante.

O singură chestiune alarmantă: demersul a avut numeroși susținători și colaboratori. Omul de știință a obținut chiar sprijinul mai multor oficiali cheie ai Partidului Comunist în timpul lucrărilor sale, a dezvăluit Kirksey, iar experimentele sale au fost un „secret deschis” în comunitatea academică.

Bebeluși umani editați genetic, o realitate în China

Într-o anumită măsură, nu este surprinzător. În februarie 2019, STAT a raportat că probabil China a finanțat o parte din cercetarea lui He Jiankui. Și s-a știut, de asemenea, că un grup de oameni de știință internaționali au fost conștienți de cercetările lui.

Ce avere colosală are fondatorul TikTok. L-a detronat pe ”Regele apei îmbuteliate” din China

Cutiile misterioase de la Lidl i-au înnebunit pe britanici. Ce descoperă oamenii în ele și care este ideea din spatele lor

Acel sprijin nu a durat, totuși. A dispărut la scurt timp după ce experimentele sale au primit atenție internațională, guvernul chinez s-a îndepărtat rapid de munca sa, descriindu-l ca un om de știință care devenise „necinstit”. El a fost condamnat la trei ani de închisoare în decembrie 2019.

De asemenea, comunitatea științifică a denunțat rapid munca sa, menită să ofere copiilor imunitate la HIV, colegii spunând că a falsificat recenzii etice ale experimentelor sale.

În general, consensul este că e mult prea devreme pentru a spune care sunt ramificațiile pe termen lung ale modificării codului genetic în embrionii umani vii.

De fapt, alte studii au descoperit deja că editarea genelor poate induce într-adevăr modificări nedorite la embrioni umani. Un studiu din octombrie, de exemplu, a constatat că o mică modificare pentru a repara o genă la embrioni umani pentru a trata orbirea ereditară a dus la eliminarea unor porțiuni mari ale unui întreg cromozom.

În cartea sa, Kirksey susține că s-ar putea să fie prea târziu pentru a opri în totalitate cercetările de editare genică – dar ceea ce mai este încă în dezbatere este cât timp va trece până când efectele unor astfel de eforturi vor fi resimțite de populația generală.

În carte, Kirksey discută, de asemenea, asupra presiunilor sociale care stau la baza dorinței de a modifica genele bolilor – și, în cele din urmă, ar putea duce la copii care au fost editați pentru a fi mai inteligenți, mai puternici sau mai sănătoși.