Ce s-ar întâmpla dacă toate datele personale ar fi dezvăluite simultan
Dacă fiecare parte din viața personală a membrilor societății ar fi făcută publică, probabil niciunul dintre noi nu s-ar mai putea numi uman sau “moral”. Cu toate acestea, oare putem ști unde ar duce transparența totală într-o lume care este deja într-un complet haos și într-o stare de incertitudine în ceea ce privește linia dintre public și privat?
La un anumit nivel, suntem cu toții conștienți că datele noastre personale sunt stocate și ar putea fi scoase la iveală oricând. Cum ar fi dacă toate datele înregistrate vreodată de toate platformele ar fi descoperite în același timp?
Cu ajutorul seriei Giz Asks, această întrebare primește răspunsuri de la mai mulți specialiști. Am selectat câteva dintre cele mai interesante răspunsuri, relatate în continuare.
Fred Feinberg
Profesor și președinte de marketing și profesor de statistică la Universitatea din Michigan, ale cărui cercetări examinează modul în care oamenii fac alegeri în medii incerte
“Există două niveluri destul de diferite care ar putea fi implicate: interpersonal (cum ar afecta relațiile individuale) și societal (cum ar putea să se schimbe atitudinile și practicile). Și ne gândim și la aspecte pe termen scurt, cât și pe termen lung.
Cele pe termen scurt sunt destul de previzibile: ar exista concedieri, divorțuri, arestări – pentru dezvăluiri de delapidări, abuzuri și mai rău – amenințări cu procese împotriva hackerilor și, desigur, dezvăluirea masivă a ipocriziei.
Toți acei oameni care interzic cu evlavie comportamentul X în timp ce participă pe furiș la el ar fi descoperiți, ceea ce poate să nu fie un lucru atât de rău.
Dar așa-numitul paradox al confidențialității, în care oamenii trec de la îngroziți la indignați și de la incomodați la “fie ce-o fi” într-o chestiune de zile sau săptămâni, ar face ca viața să se întoarcă la The New Normal pentru aproape toată lumea.
Aspectele pe termen lung sunt mai greu de calibrat. Când ceva se întâmplă literalmente cu toată lumea, începe o mentalitate “suntem cu toții în joc”, iar cererile colective de securitate mai mare vor fi satisfăcute de piață cu straturi frustrante de autentificare dublă, parole marțiene și alte impedimente. Sau poate autentificarea biometrică care distruge coșmarurile teoreticienilor conspirației, a miliției locale și, în mod legitim, a ACLU.
Dar poate un astfel de eveniment ar ajuta societatea să-și dea seama că unele dintre comportamentele pe care ne spune că trebuie să le ascundem sunt destul de răspândite și, dacă nu neapărat inofensive, cu siguranță fără victime.
Există motive să credem că o scurgere de informații personale ar provoca o avalanșă de panică pe termen scurt, dar și unele transformări pozitive pe termen lung”.
Tessa West
Profesor asociat, Psihologie, Universitatea din New York, ale cărei cercetări se concentrează pe înțelegerea naturii și dinamicii percepției sociale
“În ciuda costurilor implicate de descoperire, majoritatea dintre noi nu ne facem prea multe griji cu privire la secretele noastre pe internet. Considerăm că dacă folosim un sistem bun de parole imprevizibile și o monitorizare atentă, suntem feriți de dezvăluirea datelor personale. Este o prostie, desigur. Datele sunt piratate și dezvăluite tot timpul.
Ce s-ar întâmpla dacă într-o zi, ne-am trezi cu toții că la o căutare rapidă, ai putea debloca datele oricui? Am căuta imediat istoricul celor mai apropiați din viața noastră? Probabil că nu.
Primul lucru pe care l-am face este să ne cercetăm singuri. Și asta pentru că ființele umane sunt destul de egocentrice. Credem că toată lumea din jurul nostru se gândește: “Uau, abia aștept să o cercetez pe Tessa West pentru a vedea ce a făcut ea”.
Experții din domeniul științelor sociale numesc acest lucru efectul reflectoarelor. Credința că alți oameni ne acordă mai multă atenție decât o fac de fapt. Toți am fi atât de îngrijorați de consecințele secretelor noastre, încât ne-am concentra în întregime asupra noastră, asupra propriilor noastre istorii de căutare, înainte de a ne concentra asupra altcuiva.
Următorul lucru pe care l-am face probabil este să citim povești clickbait despre oameni celebri și secretele lor murdare. Persoanele celebre sunt mult mai interesante de descoperit decât vecinul nostru în vârstă, tipul care conduce magazinul de hardware sau profesorul nostru plictisitor de facultate.
Am ajunge în cele din urmă să cercetăm istoriile celor mai apropiați? Poate, dar nu fără prea multă pregătire mentală. Când vine vorba de cei pe care îi iubim și de care ne pasă, avem o tendință de pozitivitate care ne susține în perioade dificile. Dacă partenerul tău este nepoliticos sau distanțat la o petrecere, scuzi comportamentul deoarece “este doar obosit”.
Cea mai interesantă întrebare din acest experiment de gândire este: ce s-ar întâmpla cu societatea – ar deveni mai puțin judicioasă, ar accepta mai ușor comportamentelor deviante? Probabil că nu. Există tot felul de comportamente care, în ciuda faptului că sunt incredibil de frecvente, sunt încă de neacceptat (cum ar fi minciuna, care apare în aproximativ 1 din 5 interacțiuni sociale).
Pe de altă parte, poate că ne-ar oferi o mare oportunitate de a fi mai sinceri unii cu alții. Să ne învețe că lucrurile pe care le ascundem nu sunt atât de ciudate la urma urmei.
Giovanni Vigna
Profesor Informatică, Universitatea din California din Santa Barbara, ale cărui cercetări se concentrează pe analiza vulnerabilității, securitatea web, analiza malware-ului și securitatea platformelor mobile în colaborare cu: Grupul Shellphish, o echipă de hackeri de la UCSB condusă de Vigna
Poate cea mai interesantă teorie exprimată, vine din partea grupului Shellphish:
“Probabil ar exista trei faze.
Faza 1: Toată lumea o ia razna!
Mulți factori sunt importanți în această fază. De exemplu, cum sunt distribuite informațiile scurse? Dacă este un singur fișier mare, simplul fapt de a găsi informații în el ar fi o sarcină descurajantă.
Dacă, prin magie, informațiile ar fi de fapt indexate (adică pot fi căutate) serviciul ar fi imediat supus unei căderi, deoarece miliarde de interogări ar fi efectuate imediat de fiecare ființă umană, încercând să afle ce se dezvăluie despre ei sau ce au spus foștii lor parteneri despre relația lor. Cu siguranță vor exista multe conversații jenante, negări și, din păcate, multe sinucideri.
Faza 2: totul se oprește.
Deoarece toate secretele financiare (de exemplu, codul PIN al contului dvs. bancar) sunt dezvăluite, sistemul financiar se va opr. În mod similar, alte sisteme ar fi închise imediat pentru a preveni abuzul (gândiți-vă la vot).
Faza 3: noi zori de zi.
În acest moment, aproape fiecare om de pe planetă va fi ocupat să-și restabilească identitatea, informațiile financiare, cheile de criptare etc.
În această fază, va fi clar că există două tipuri de informații: informațiile care pot fi invalidate (de exemplu, parola contului dvs. Gmail, deoarece poate fi modificată) și informațiile care nu pot fi invalidate (de exemplu, faptul că ați trimis un mesaj pentru a vă întâlni cu amanta în timp ce soția dvs. avea grijă de copilul dvs.).
Modul în care fostul tip de informație va fi resetat depinde de natura încălcării: încălcarea se poate repeta? Dacă răspunsul este da, atunci vom avea nevoie de protocoale, mecanisme, tehnici și politici complet noi pentru a garanta securitatea și confidențialitatea.
Este ceva ce nu știm să facem (bine) în acest moment. Ar fi nevoie de timp și, în acel timp, societatea așa cum o știm noi astăzi probabil că ar dispărea.
Dacă nu este posibil să se întâmple o altă încălcare, atunci sistemul se va reseta încet, dar lumea va continua să simtă noi zguduituri, pe măsură ce sunt dezvăluite informații critice, neașteptate”.
Alte câteva păreri interesante și teorii referitoare la posibilitățile în cazul unei “scurgeri de date” pot fi găsite pe Giz Asks.