21 sept. 2020 | 14:35

Bugetari de lux: de ce sunt salariile de la stat mai mari decât cele din privat

ACTUALITATE
Bugetari de lux: de ce sunt salariile de la stat mai mari decât cele din privat

INS vine cu niște cifre care-ți arată cât de bine câștigă bugetarii în raport cu cei din mediul privat. Creșterile salariale din ultimii ani au adâncit ecartul dintre cele două medii.

INS arată că diferențele dintre salariile bugetarilor și cele din mediul privat s-au adâncit în ultimii ani. Pe scurt, în medie, pentru fiecare leu primit de un bugetar, un angajat din mediul privat încasează 70 de bani. Sau, cu alte cuvinte spus, pentru fiecare 100 de lei încasați de un angajat al statului, un salarial de la privat ia 70 de lei.

Salariul mediu net la nivelul economiei naţionale în firmele cu cel puţin 10 salariaţi, în luna octombrie 2018, a fost 2769 lei/lună, arată datele Institutului Național de Statistică. Dar acesta crește odată cu grupa de vârstă a angajaților. Astfel, cele mai mari câştiguri salariale medii lunare au fost realizate de salariaţii în vârstă de 55-64 ani (2836 lei/lună în expresie netă). 

Luxul de la stat: bugetarii, venituri mai mari decât angajații de la privat

În analiza INS se pot observa câteva concluzii interesante.  În firmele cu cel puţin 10 salariaţi aparţinând sectorului public , câştigul salarial mediu brut realizat în luna octombrie 2018 a fost 5802 lei/lună, superior mediei pe economia naţională cu 1208 lei/lună. În sectorul privat , câştigul salarial mediu lunar al salariaţilor s-a situat sub media naţională cu 455 lei/lună în expresie brută şi cu 252 lei/lună în expresie netă, arată HotNews.

Cele mai mari diferenţe dintre salariile medii ale femeilor şi cele ale bărbaţilor au fost în cazul tinerilor (15-24 ani), femeile realizând cu 137 lei/lună mai puţin decât bărbaţii din această grupă de vârstă. Dacă pe ansamblul economiei naţionale, salariile bărbaţilor au fost mai mari cu 64 lei faţă de cel al femeilor, diferenţa în expresie absolută se accentuează pe măsură ce creşte scala nivelului de educaţie (cu excepţia nivelului de educaţie post secundar, unde femeile au câştigat cu circa 250 lei/lună mai mult decât bărbaţii).

Femeile cu studii universitare de ciclul I – licenţă au câştigat mai puţin decât bărbaţii din aceeaşi categorie cu 790 lei/lună, cele cu studii universitare de scurtă durată cu 697 lei/lună, cele cu studii universitare ciclul III – doctorat cu 557 lei/lună, iar cele cu studii universitare ciclul II – master, cu 420 lei/lună.

Cei care au educație superioară au avut salarii mai mari de circa 2,5 ori decât cei cu nivel de educaţie inferior, respectiv de 2,1 ori decât cei cu nivel mediu de educaţie.

Bărbaţii au câştigat mai mult decât femeile în majoritatea activităţilor economice, cele mai mari depăşiri ale câştigului salarial mediu brut lunar înregistrându-se astfel: +43,3% în intermedieri financiare şi asigurări, +31,1% în alte activităţi de servicii, +28,5% în industria prelucrătoare, +25,2% în informaţii şi comunicaţii, respectiv +19,0% în comerţ.

În schimb, femeilor le-au revenit câştiguri salariale medii brute lunare superioare bărbaţilor în activităţile de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+21,6%), construcţii (+17,1%), transport şi depozitare (+3,7%), respectiv în industria extractivă (+2,3%).

Ancheta asupra structurii câştigurilor salariale se realizează din patru în patru ani, ca o cercetare statistică selectivă în întreprinderi, având ca perioade de referinţă luna octombrie şi anul calendaristic. Cercetarea a fost implementată şi realizată pentru prima dată în anul 2002.