Virusul herpes devine mai periculos ca oricând, potrivit specialiștilor

Un studiu arată că cel două tipuri de virus herpes simplex – HSV-1 și HSV-2 – au ajuns să își combine materialul genetic și să se recombine în moduri pe care nimeni nu le-ar fi vrut.

HSV-1 aduce herpesul oral, pe când HSV-2 aduce herpesul genital. Cele două tipuri de virus provin dintr-unul singur, care a existat acum șase milioane de ani. Acel virus s-a divizat, HSV-1 afectându-i pe strămoșii noștri oameni, iar HSV-2 afectând primatele. În urmă cu 1,6 milioane de ani însă, HSV-2 a „sărit peste specii” și a ajuns să infecteze și oamenii. De atunci, virusul s-a adaptat organismului uman.

Studiul a fost publicat în Journal of Infectious Diseases și arată că există mai multe recombinări ale herpesului decât se știa până acum, după cum a subliniat doctorul Alex Greninger, co-autor al cercetării și profesor asistent de medicină de laborator la Facultatea de Medicină din cadrul Universității din Washington.

Recombinările acestea genetice merg însă într-o singură direcție. Mai exact, virusul HSV-2 este cel care preia gene de la HSV-1, nu invers. Astfel, herpesul sexual evoluează, în detrimentul sănătății publice. Spre exemplu, HSV-2 ar putea evolua astfel încât să devină rezistent la antiviralele care există pe piață. Mai mult, abilitatea HSV-2 de a se combin cu HSV-1 constituie o piedică în dezvoltarea unui vaccin împotriva herpesului.

Studiul care a arătat gradul mare de recombinări din prezent dintre HSV-1 și HSV-2 a fost condus de doctorul Amanda Casto. Alături de colegii ei, a analizat peste 250 de mostre ale virusului colectate între 1994 și 2016 de la pacienți infectați. Pe lângă amestecul celor două virusuri, cercetătorii au descoperit că HSV-1 a ajuns să cauzeze și infecții genitale în ultimii ani, fapt ce a contribuit la multitudinea de oportunități de co-infecție.

Studiul are însă și o limitare majoră – anume că mostrele de herpes au provenit în mare parte de la oameni din Seattle. Tocmai de aceea, cercetătorii au subliniat importanța de a observa și alte studii, realizate pe eșantioane mai mari și mai diverse de pacienți infectați cu herpes simpex.