Uber și Bolt aduc beneficii economice României de 1 miliard de lei

Taximetriștrii au protestat din nou împotriva Uber și a serviciilor de ridesharing. Ei susțin că strică piața și că nu aduc niciun beneficiu. Acest studiu arată contrariul.

Dezvoltarea platformelor de ride-sharing ca Uber sau Taxify nu au dus la scăderea industriei de taximetrie, cum susțin protestatarii, ci dimpotrivă, acesta a avut o ușoară creștere. Piața locală a platformelor digitale de mobilitate urbană este de aproximativ 1,6 miliarde de lei și generează beneficii economice de peste 1 miliard de lei, fiind complementară serviciilor de taximetrie, arată un studiu PwC România.

Piața locală a platformelor de mobilitate urbană (de tip Uber sau Clever) este estimată la 1.587 milioane de lei, din care piața de e-hailing (care include contravaloarea serviciilor de taximetrie generate prin aplicațiile de mobilitate urbană) este de 706 milioane de lei, iar cea de ride-sharing de 881 milioane de lei.

Studiul arată că activitatea platformelor de mobilitate urbana generează beneficii economice directe și indirecte de peste 1 miliard de lei anual. Astfel, beneficiile directe, reprezentate de taxele și impozitele plătite de către operatorii de transport ce utilizează aceste platforme digitale de mobilitate, sunt de 304 milioane de lei anual.

Cine este Ilie Bolojan, președintele interimar al PNL după demisia lui Nicolae Ciucă. Ce profesie și studii are politicianul

Ce profil și ce studii au românii care l-au votat pe Călin Georgescu în turul I al alegerilor prezidențiale din România 2024

Beneficiile indirecte, care reprezintă gradul de multiplicare in economie al consumului de servicii de transport urban privat generat prin platformele de mobilitate urbană, sunt de 781 milioane de lei.

Ce s-a întâmplat după ce Uber a intrat în România

”Dacă ne uităm la ultimii patru ani, în București și Ilfov, numărul de licențe de taxi a crescut ușor (aprox. 4%), iar venitul operațional al firmelor de taximetrie a crescut cu 11% în același interval. Prin urmare, creșterea platformelor digitale de mobilitate urbană nu s-a reflectat în scăderea activității firmelor de taximetrie, ci a venit în completarea serviciilor oferite de acestea”, a spus Bogdan Belciu, Servicii de Consultanță pentru Management, coordonatorul studiului.

Interesant este că după ce Uber și alte servicii de ridesharing au intrat pe piață s-a observat o creștere accelerată a numărului companiilor cu activitate de transport de persoane.

În timp ce în perioada 2004-2014, numărul firmelor transportatoare a crescut cu o medie de 3% pe an, în perioada 2014- 2018 numărul acestora a crescut în medie cu 17% pe an, cea mai mare creștere înregistrându-se în 2017 (42% fata de 2016), după ce s-a introdus obligativitatea șoferilor de a avea PFA.

Potrivit studiului, numărul de șoferi de ride-sharing reprezintă 21% (aprox. 20 mii) din totalul numărului de șoferi de transport urban privat, în vreme ce șoferii de taxi care folosesc aplicații de mobilitate urbană (e.g. Clever, Star Taxi) reprezintă 23% din total (aprox. 22 mii). În continuare, numărul de șoferi de taxi care nu folosesc nicio aplicație de mobilitate urbană este semnificativ (aprox. 54 mii).

În acest moment, în medie, românii fac în jur 17 călătorii pe an cu taxiul și trei calatorii pe an prin intermediul platformelor de ride sharing.