Povestea recifului de anvelope, format din 2 milioane de cauciucuri uzate
Reciful format din două milioane de anvelope îți arată că omenirea a luat-o rău pe căi greșite. Interesant este că reciful a fost creat intenționat de om în scop ecologic, doar cu situația a scăpat de sub control.
Mările și oceanele lumii au înghițit de-a lungul timpului aproape tot ce putea crea omul. Oceanele au „gustat” din toate mijloacele de transport care s-au făcut până acum, de la nave maritime și avioane, până la automobile și piese ale acestora, cu tot cu încărcătura lor.
În timp ce unele s-au scufundat accidental, altele au fost aruncate intenționat în apele oceanelor pentru că acolo nu prea le vede nimeni și, oricum, pe cine deranjează? Cam asta ar fi logica celor care se debarasează de vechituri și de alte gunoaie.
Când uscatul devine sufocat de mizeriile și lucrurile nefolositoare, ele trebuie duse în altă parte. Aruncarea gunoaielor în mări și oceane e un obicei vechi care se practică inclusiv cu voia guvernelor, fără să fie cineva tras la răspundere. Există însă „cineva” căreia va trebui să-i dăm socoteală la un moment dat: naturii.
Au existat situații când oamenii s-au folosit de obiecte vechi pentru a crea recife artificiale în scop ecologic, pentru repopularea peștilor și a coralilor.
Reciful de anvelope uzate
Reciful artificial Osborne este un astfel de exemplu, format din cca. două milioane de anvelope uzate care zac de-a lungul coastei americane din Florida în adâncuri de aproape 50 de ani. Un plan care începuse bine, s-a sfârșit prost, iar azi nu pare să mai existe cale de rezolvare (sau voință).
În 1972, după ce a obținut cordul, o organizație non-profit ecologică, Broward Artificial Reef sau BARINC, s-a apucat să construiască un recif artificial din toate cauciucurile auto uzate care începuseră să colmateze gropile de gunoi de pe uscat.
De reciclare nu se auzise pe-atunci, așa că s-a gândit un plan de salvare a vieții marine din regiunea Floridei cu un recif artificial. Dacă acele anvelope oricum nu deserveau nimănui, de ce să nu faci ceva util cu ele?
Grupul de ecologiști a fost ajutat de ingineri ai armatei americane și de 100 de ambarcațiuni private care au „plantat” anvelopele. Toate cauciucurile au fost strânse între ele cu cleme din oțel și cu frânghii din nailon. Intenția era ca anvelopele să formeze un corp unitar în adâncime, iar în timp, să devină un habitat pentru plantele marine și pentru pești.
Anvelopele au fost „plantate” pe o suprafață de peste 140.000 de metri pătrați, pe câmpia continentală (așa se numește prelungirea uscatului care intră imediat sub apele mării sau oceanului), la o adâncime de 20 de metri.
Dar, tot natura le-a stricat acest plan „măreț”. Tocmai când pneurile începuseră să devină noile „imobile” ale animalelor și plantelor marine, curenții oceanici, valurile și uraganele au rupt legăturile anvelopelor și au început să se împrăștie necontrolat prin ocean sau erau aduse de valuri înapoi pe plajă.
Abia prin 2007 autoritățile americane au început operațiunea de curățare a coastei Florida de deșeurile din cauciuc. Până în 2015, au reușit să strângă puțin peste 70.000 de anvelope. Restul, până la două milioane, se află și acum pe fundul oceanului.