Plasticul, o problemă națională: ce cantități ingerezi zilnic fără să-ți dai seama

Plasticul reprezintă o problemă și-n România, nu numai la nivel mondial. Un studiu Deloitte atrage atenția riscurilor la care te expui zilnic fără să știi.

Ca să înțelegi cât de gravă e situația la nivel mondial, trebuie să arunci o privire pe studiile făcute în oceane. Cele mai noi analize din domeniu arată că fiecare metru cub de apă poate fi contaminat cu un milion de ori mai multe bucăți de microplastic.

Este o cantitate enorm și, dacă la prima vedere, ai zice că acest lucru nu te afectează, nu e deloc așa. Consiliul Uniunii Europene a decis să interzică pungile de plastic, dar situația nu se rezolvă așa de repede. O analiză Deloitte vine să confirme că lucrurile în România nu stau deloc bine.

Cum ajunge plasticul în organismul tău

Deloitte arată că nu mai puțin de cinci grame de plastic ajung, săptămânal, în organismul fiecărui locuitor al planetei prin aer, apă sau hrană. În tot acest timp, cantitatea de plastic din oceane e estimată la aproximativ 150 de milioane de tone.

Prima declarație a lui Jador, după nunta cu Oana Ciocan. Artistul a publicat pozele oficiale de la eveniment: ”Începutul unei vieți pline de iubire”

Singura fotografie cu Oana Ciocan în rochie de mireasă. Soția lui Jador a arătat ca o prințesă în ziua nunții

În fiecare zi, ingerezi aproape un gram de plastic fără să-ți dai seama.

„Este deja bine cunoscută problema poluării apelor marine cu produse din plastic aruncate în cel mai neglijent mod de către populație. Cantitatea de plastic depozitată în oceane este estimată astăzi la circa 150 de milioane de tone. La o analiză superficială, poate părea că efectele nu sunt neapărat vizibile asupra oamenilor, însă fiecare dintre noi ajunge la un moment dat să ingereze plastic”, e avertismentul celor de la Deloitte.

Cercetătorii au și o explicație: marina ingereaza bucățele de plastic, pe care le confundă cu hrană, iar această este consumată de populație.

De asemenea, mici particule de plastic se regăsesc în aer, apă și în alte alimente. Așadar, dacă nu mănânci plastic propriu-zis nu înseamnă că-n organismul tău nu ajunge acest material. 

Ce măsuri s-au luat în Uniunea Europeană

Începând din iulie 2021, va fi interzisă comercializarea de produse specifice din plastic, respectiv tacâmurile de unică folosință, bețișoarele de urechi, paiele/bețele pentru băuturi, produsele realizate din materiale plastice degradabile prin oxidare și recipientele pentru fast-food/băuturi din polistiren expandat.

Asta înseamnă că și România trebuie să se conformeze și probabil ai văzut deja că multe supermarketuri au eliminat pungile de plastic. Nu e totul atât de simplu, însă.

„(…) modul de trăi al locuitorilor Uniunii Europene ar fi afectat major dacă s-ar interzice brusc toate produsele din plastic. Țînând cont de acest aspect, dar și de necesitatea diminuării poluării, Consiliul UE a optat, în prima faza, pentru o măsură aparent mai blanda, respectiv aceea de reducere a consumului anumitor produse din plastic. Printre companiile vizate sunt cele care comercializează produse de tipul fast-food, cele din industria tutunului, din industria producătoare de băuturi carbogazoase sau care îmbuteliază apă de băut”, arată Deloitte.

O altă măsură a UE se referă la colectarea anuală a minimum 77% din greutatea sticlelor de tip PET și reciclarea anuală a minimum 25% din produsele de acest tip. Această măsură îi vizează pe producători.

În cazul României, până în 2029, țara noastră trebuie să asigure o colectare anuală de minimum 90% a sticlelor de tip PET și, până în 2030, o reciclare de minimum 30%.