Experiență: la Oslo am descoperit relația ciudată a norvegienilor cu alcoolul

Oslo este capitala Norvegiei, una dintre cele mai fericite țări din lume și gazda celui mai sustenabil bar din lume, Himkok. Norvegienii au însă o relație neobișnuită cu băuturile alcoolice.

Țările nordice joacă într-o ligă proprie, indiferent dacă vorbești despre Danemarca, Norvegia, Islanda, Finlanda sau Suedia. Atitudinea oamenilor este complet diferită față de cei din alte colțuri ale mapamondului și, în mod surprinzător, sunt unii dintre cei mai fericiți din lume.

Conform World Happines Report din 2019, la ora actuală, Finlanda este pe primul loc și considerată cea mai fericită țară din lume, atât pentru localnici, cât și pentru imigranți. Este urmată de Danemarca, Luxemburg, Norvegia și Islanda. Ca referință, topul include 156 de țări, iar în ultimii patru ani, primele poziții au fost deținute de către Danemarca, Elveția, Norvegia și, acum, Finlanda.

Cu alte cuvinte, indiferent cât de ciudate ți se par unele restricții sau particularități de legislație, ele și-au dovedit utilitatea și beneficiul în timp. Acestea sunt democrații care funcționează. Sunt țări scumpe atât pentru turiști, cât și pentru locuitorii lor, dar taxele plătite și impozitele se reflectă în lucruri bune. Infrastructura este impecabilă, oamenii sunt fericiți, străzile sunt curate, iar rata criminalității este infimă spre inexistentă.

Ce a scris presa maghiară despre Klaus Iohannis după ce acesta i-a întors spatele lui Viktor Orban și nu l-a salutat: „Ca și cum n-ar fi existat”

Ce se întâmplă cu săgetătorii și scorpionii în noiembrie 2024. Horoscopul care le poate schimba viața în această lună

Ziua și noaptea în Norvegia

Pentru o lungă perioadă de timp, norvegienii au avut o problemă cu rata sinuciderilor, din cauza perioadelor din an cu prea multă lumină combinate cu cantități semnificative de alcool. Nu de alta, dar, la bază, sunt vikingi și nu i-ai considerat niciodată foarte pașnici sau rezervați în privința consumului de poțiuni bahice.

La ora actuală însă, Norvegia este pe locul 74 în topul global la țărilor după numărul de sinucideri, cu 10,1 decese provocate de această cauză anual la 100.000 de locuitori. Ca referință, România este pe poziția 103, cu 8 decese. Islanda este pe locul 40 cu 13,3, în timp ce Rusia este pe locul 3 în top cu 26,5. 

În lunile de vară, soarele apune în Norvegia între ora 21:00 și 21:50. În aceeași perioadă, soarele răsare între 3:45 și 4:50. Problema este că, între apus și răsărit, nu există noapte tradițională. Nu vezi luna pe cer și, în cel mai rău caz, ai putea spune că s-a făcut seară. Ideea este că, dacă nu ai jaluzele groase, îți va fi imposibil să te odihnești, iar aceasta este o problemă mai gravă decât pare la prima vedere.

Dacă trăiești cu impresia că te poți adapta la o asemenea alternanță de zi noapte, te minți singur. Oamenii au fost făcuți să se bucure de noapte prin somn și de zi printr-o sumedenie de activități. Când noaptea sau ziua nu mai există, creierul începe să-ți joace feste, mai ales în lipsa unor perioade de somn consistente, sănătoase. Graficul de mai sus pe care l-am preluat de pe Timeanddate.com îți arată pe ore lipsa nopților în lunile de vară.

Relația ciudată a norvegienilor cu alcoolul

Există baruri și restaurante în Norvegia și poți să bei fără emoții, până la ora 24:00. Atâta timp cât nu faci scandal, nu există restricții. Din acest punct de vedere, nimic nu este neobișnuit. Trebuie totuși să ai în vedere că, pentru a intra într-un bar sau club, trebuie să ai minim 21 de ani, dar această vărstă poate fi mai mare în unel localuri.

Limitările apar în momentul în care vrei să cumperi alcool din magazine. În afară de bere, cidru sau orice altă băutură alcoolică care are mai puțin de 4,7% alcoolemie, nu găsești nimic în supermarketuri sau magazine de la colț de stradă. Mai mult decât atât, aceleași magazine ridică berea de pe raft sau refuză să ți-o mai vândă după ora 20:00 în timpul săptămânii și 18:00 în zilele de sămbătă. Nu se vinde alcool duminica în niciun magazin, doar în baruri și restaurante. Din nou, nu poți cumpăra alcool cu ocazia sărbătorilor legale sau în zilele în care se votează la nivel local sau național.

Există o singură excepție de la regula menționată mai sus, iar aceasta vizează berea cu doar 2,5% alcoolemie. Această valoare cât se poate de specifică este reglementată prin lege și în anumite magazine s-ar putea să o găsești, dar nu ai nicio siguranță.

Băuturile alcoolice cu alcoolemie mai mare de 4,7%, inclusiv bere, vin, whisky sau alte distilate se comercializează doar în magazine intitulate Vinmonopolet. Acestea sunt similare cu niște supermarketuri, dar comercializează doar spirtoase și funcționează sub monopol de stat. Nu sunt magazine private, iar într-o țară precum Norvegia, cu aproximativ 5,25 milioane de locuitori, există doar 300 de locații Vinmonopolet. În Oslo, sunt patru, dar în majoritatea orașelor există un singur magazin. Acestea se închid la ora 18:00 în timpul săptămânii și sâmbătă la ora 15:00. Duminică sunt închise.

Cei mai mulți locuitori ai țării trebuie să meargă aproximativ o oră cu mașina pentru a-și cumpăra o sticlă de vin, din cauza suprafeței foarte mari a Norvegiei. Aceasta are 324.000 de kilometri pătrați, în contextul în care România ocupă 238.000 de kilometri pătrați. În teorie, toate aceste limitări transformă ideea de a consuma alcool acasă într-o sărbătoare. Deși îți vei crea stocuri dacă îți place să bei vin sau bere, de multe ori, vei renunța să mai bei pentru că nu ai de unde să le cumperi la ora la care îți dorești. Nu trebuie să faci foarte des acest compromis pentru a-ți da seama că, la un moment dat, vei ajunge să te dezobișnuiești să bei foarte mult, dacă ai fost vreodată obișnuit.

Cât costă berea în Oslo, dar un pahar de vin

De cele mai multe ori, evit să vorbesc de prețuri după o vacanță, pentru că, după unul sau două concedii în Germania sau mai departe, începi să-ți formezi o opinie despre prețurile din occident. Într-o oarecare măsură, te obișnuiti cu ele, le tolerezi, indiferent dacă ți se pare mari sau foarte mari.

Oslo, precum Copenhaga sau Paris, este unul dintre cele mai scumpe orașe din Europa. În același clasament, tot de pe bătrânul continent, mai sunt Geneva și Zurich. Asta înseamnă că te costă mult dacă vrei să te amețești un pic într-o seară cu prietenii. Într-un bar sau pe o terasă, majoritatea berilor costă în jur de 40 – 50 lei. Un pahar de vin, indiferent dacă este vorba de prosecco sau ceva mai uzual, sare până pe la 60-70 lei. În magazine, valoarea respectivă se înjumătățește. Un prânz obișnuit pentru două persoane cu aperitiv și fel principal, o bere și o apă minerală costă în jur de 300 de lei, dar poate ajunge cu ușurință la 500 lei.

În mod previzibil, mâncare este mai scumpă în zona centrală sau la terase de pe malul apei, dar, per ansamblu, prețurile sunt mai mari decât în multe orașe europene. Ca experiență culturală, în opinia mea, dacă ți-ai propus să le calci pragul norvegienilor, acest detaliu nu ar trebui să te descurajeze, dar este de avut în vedere. Pe de altă parte însă, intrarea la niciun muzeu nu cred că a costat mai mult de 50 de lei, un pic mai ieftin decât la Castelul Peleș.

Himkok, cel mai sustenabil bar din lume și locul 19 în top 50 bars

Datorită fascinației mele pentru cocktailuri și mixologie, încerc să-mi fac un obicei din a experimenta meniul unora dintre cele mai bune baruri. Până la această oră, nu am bifat foarte multe, dar dacă ai o curiozitate pe marginea subiectului, clasamentul The World`s 50 Best Bars este un punct bun de pornire. Ediția din acest an a decernării este programată pe 3 octombrie la Londra, în Regatul Unit.

Himkok ocupă poziția a 19-a în clasamentul de mai sus și poartă titlul de cel mai sustenabil bar din lume. Această distincție a fost introdusă pentru prima oară în 2018, când a fost oferită norvegienilor. Deși ai crede că asocierea dintre sustenabil și bar este una destul de neobișnuită, din momentul în care intri pe ușa obscură de lemn de la numărul 27 de pe Strada Storgata, vei înțelege logica din spatele premiului.

Acesta nu este un bar obișnuit și nici nu-și propune să fie, deși nu ai crede asta, având în vedere lipsa unei firme luminoase de la intrare sau a unui banner ostentativ. În mod real, nu îți dai seama că ești în Himkok, decât după ce ai intrat. Pe stradă, dacă vrei să ai o referință vizuală, caută numărul 27, ușa barului este dedesubt. Ajută și bodyguardul masiv de la intrare, ca să nu o treci cu vederea.

Himkok este răspândit într-o clădire masivă, cu o curte interioară, parter și un etaj. Există trei baruri în acest ansamblu, o distilerie care se întinde de la parter la etaj, o seră și, în mod suspect, o frizerie. Pe lângă spațiul generos, oferta dintr-o parte în alta variază destul de mult.

Dacă vrei cocktailuri la draught sau una dintre multele beri pe care le au disponibile, ar fi bine să-ți petreci seara pe terasa din curtea interioară. În cazul în care ești fascinat de cocktailuri și vrei să experimentezi unele dintre cele mai ciudate, interesante și gustoase poțiuni, rămâi în barul de lângă distilerie. La etaj, când am fost noi, nu era foarte multă lume, dar părea o combinație dintre cele două detaliate mai sus, cocktailuri la draught, bere, dar și cocktailuri create pe loc dintr-un meniu surprinzător, dar nu foarte stufos.

Acesta din urmă se schimbă destul de des, în funcție de sezonalitatea ingredientelor disponibile în grădină sau în borcanele cu fermenți. Este important de reținut că nu există mâncare la Himkok și nu am văzut nicio formă de gustărele în meniu. Unele cocktailuri vin la pachet cu prună murată sau un cracker, dar cam atât.

Tot ce vezi în sutele de borcane răspândite prin locație sunt fermenți sau murături folosite doar în cocktailurile din meniu. Ar putea face parte din meniul actual sau dintr-unul viitor, de toamnă-iarnă. Dacă sunt sincer, nu am recunoscut conținutul multora dintre acele borcane, dar era evident că nu sunt doar de decor.

În distileria in-house sunt create vodka, ginul și aquavitul folosite în aproape toate cocktailurile servite la Himkok. Acele distilate sunt apoi livrate printr-o instalație elaborată de țevi la fiecare dintre cele trei baruri din locație. La aspectul general inspirat de genul steampunk participă și sutele de sticle cu același design și sigla barului, litera H, în care un șarpe unește cele două linii verticale.

Experiența la Himkok, unul dintre cele mai bune baruri

Revenind la relația ciudată a norvegienilor cu alcoolul, ne-au cerut buletinul la intrare. Aparent, Himkok și-a stabilit limita de 25 de ani pentru cei care vor să le experimenteze poțiunile. Pe lângă faptul că nu m-am simțit niciodată mai tânăr decât atunci, a fost un pic ciudat să-i explic unei domnișoare cum funcționează CNP-ul pe care noi îl avem în buletin, pentru a-i deriva de acolo anul în care m-am născut. Spre deosebire de majoritatea buletinelor europene, noi nu avem data nașterii trecută pe actul de identitate.

Câteva momente mai târziu, am avut pe masă două pahare cu apă și gheață, înainte să comandăm ceva. Hidratarea este foarte importantă când bei alcool, iar personalul barului nu te lasă să uiți acest detaliu și îți umple constant acele pahare cu apă, indiferent ce consumi pe lângă.

Apropo de consumat, la aproximativ 10 minute după ce am ajuns la masă, soția mea și cu mine, am avut nouă pahare pe masă, după cum se poate vedea în imaginea de mai sus. Pe lângă două cocktailuri și două pahare cu apă, celelalte patru erau de degustare.

După ce am intrat în discuție cu unul dintre barmani și mi-am manifestat entuziasmul pentru efortul titanic de a-și distila băuturile de bază în locație, nu a durat mult până când mi le-a adus pe toate să le gust, din partea casei. Așa am putut să gust ginul lor, aquavitul, aquavitul maturat în butoaie de sherry, un vin de soc cu agrișe și un lichior pe bază de miere.

Pe lângă o dispoziție teribilă de a-mi explica modul în care funcționează această instituție bahică, tânărul din imaginea de mai sus mi-a atras atenția asupra altor câtorva detalii legate de promovarea alcoolului și a cocktailurilor pe rețele sociale. Orice astfel de practică este interzisă prin lege în Norvegia. Deși operezi un bar de renume, nu ai voie să postezi un cocktail pe Instagram.

Nu ai voie nici măcar să postezi un pahar gol, pentru că este perceput că un îndemn la băut și riști să fii amendat sau, în cel mai rău caz, locația să-ți fie închisă. O excepție ciudată la această regulă ține de repostarea imaginilor publicate de clienți. Acelea au voie să fie pe paginile lor de Facebook și Instagram.

Ca un principiu interesant de business, am fost foarte curios de ce nu au sticle cu etichete tradiționale în bar. De ce nu vezi un Campari, un Cointreau sau un Ancho Reyes, deși erau incluse în cocktailurile din meniu. Motivul pleacă de la modul în care funcționează psihicul uman. Dacă vezi o sticlă pe care o recunoști în bar, sunt șanse foarte mari să optezi pentru acea sticlă. Oameni sunt ființe conservatoare, iar echipa de la Himkok vrea să experimentezi lucruri noi. Dacă tot ai ajuns acolo, probabil că și tu ai o anumită deschidere la gusturi noi, iar meniul împreună cu barmanii te ambiționează să le încerci. Când am stat la bar, am văzut totuși că pe fiecare sticlă cu Himkok este trecut numele licorii din interior, dar nu se vede de la trei metri.

M-am bucurat de multe cocktailuri în acea seară, dar am început cu două. Primul era intitulat Stikklesbaer cu gin Himkok, Italicus, vin de soc și agrișe. Garnitura era o prună murată. Al doilea era cu Aquavit Himkok, Michter`s Rye, sirop din vin de mesteacăn, bitters și garnitură de ciuperci chanterelle. Una peste alta, fiecare cocktail din meniu avea cel puțin un ingredient sau două create, distilate sau macerate in-house, un sirop de care nu ai mai auzit sau un vin neobișnuit. Într-un cocktail intitulat Rosslyng se folosește un vin dulce obținut prin stoarcerea prunelor înghețate.

Într-altul se folosește un așa numit sirop de mic dejun (Breakfast Cordial), ce pare să conțină, într-o formă sau alta, pâine, suc de portocale și cafea. Pe acela nu l-am încercat, dar am rugat barmanul să-mi creeze ceva savuros, vegetal și un pic afumat. Rezultatul a fost o variație de margarita cu mezcal, tequila, suc de morcovi, grapefruit și hrean care m-a dat pe spate, din prisma complexități gustului. Ultimul a fost un cocktail cu sfeclă roșie și aquavit, care se poate vedea în poza de intro. Datorită interesului pe care l-am arătat pentru fiecare detaliu din bar, același cocktail mi-a fost servit și în varianta deconstruită, pe componente, în cele trei pahare din stânga.

La Himkok te duci ca la un muzeu și te bucuri de experiență ca un copil mic într-o căsuță de turtă dulce. Câteva rafturi cu premii atestă efortul titanic al unei echipe multiculturale de oameni talentați. Aceleași premii generează însă foarte multă ambiție și voință de experimentare în rândul barmanilor și, datorită curiorizătății lor, tu pleci acasă gândindu-te la gusturile pe care nu le-ai mai simțit în trecut. Au trecut aproape trei săptămâni de atunci și îmi aduc aminte fiecare clipă, o particularitate specifică tuturor momentelor memorabile din viața mea.