De ce mori mai repede din cauza poluării din București

Poluarea aerului este o problemă apăsătoare, care afectează țările din întreaga lume. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, 9 din 10 oameni inspiră aer poluat, iar șapte milioane de oameni mor la nivel global în fiecare an din cauza aceasta.

India stă poate cel mai prost la capitolul poluare stă India – din cele 12 orașe la nivel mondial cu cel mai mare grad de poluare, 11 se află în India. Compușii de ozon, sulf și nitrogen sunt particule extrem de fine din aerul poluat. Odată inhalate, ele pot inflama căile respiratorii, iar acest lucru duce, la rândul său, la probleme de respirație și cu inima.

Toate aceste efecte secundare ale poluării asupra sănătății taie ani buni din viața oamenilor. Un studiu din 2015 a demonstrat că poluarea din India a redus speranța de viața a celor 660 de milioane de locuitori la 3,2 ani.

Nici în capitala României lucrurile nu sunt mai roz, din păcate. În București, raportul este de 1.000 de mașini la 1.000 de locuitori. E cu mult peste media europeană de 500 de mașini la 1.000 de locuitori. Cine locuiește în capitală știe deja că benzile unice de transport sunt inexistente, iar pistele de bicicletă sunt o glumă proastă, având un total de 5,4 kilometri.

Precum România, fiecare țară are propria rețetă de supă sau ciorbă. Care ar fi cea mai bună, dar și cea mai cunoscută

Sancțiunile usturătoare pe care le vor primi românii care stau la bloc și au animale de companie. Ce spune legea, e oficial

Cât de poluat este, în realitate, Bucureștiul

Un experiment recent, realizat de VICE România, pune câteva cifre lângă ce înseamnă poluare. Măsurarea a fost realizată cu un senzor dezvoltat de Radu Motișan, fondatorul uRADmonitor. Acest senzor evaluează în timp real noxele principale din atmosferă(adică PM 10 și PM 2,5 – particule în suspensie cu diametru de 10, respectiv 2,5 micrometri). Aceste particule sunt rezultatul activităților industriale, traficului, sistemului de încălzire și centralelor termoelectrice.

În România, valoarea limită zilnică pentru PM 10 este de 50 de micrograme pe metru cub. Pentru PM 2,5 e de 25 de micrograme pe metru cub.

În urma experimentului, în zona Dristor, valorile PM 2,5 și PM 10 au atins într-o oră maxime de 108, respectiv 114 micrograme pe metru cub. Astfel, aerul de acolo este de 2,5 ori mai toxic decât permite legea în ceea ce privește PM 10 și de 4 ori mai toxic pentru PM 2,5.

Mai apoi, la Piața Sudului, valorile înregistrate într-o oră pentru PM 2,5 și PM 10 au fost de 110, respectiv 116 (adică și mai rău ca la Dristor). De asemenea, în Piața Dorobanți limitele maxime de PM 2,5 și de PM 10 au fost de 26, respectiv 72 de micrograme pe metru cub.

Doar la intersecția Charlles de Gaulle, lângă Parcul Herăstrău, lucrurile stau ceva mai bine: maximele de PM 2,5 și de PM 10 fiind de 30, respectiv 31 micrograme pe metru cub.

Dacă aceste concentrații de particule extrem de fine ar fi mai mici, românii ar putea câștiga încă 0,6 ani de viață, potrivit Air Quality Life Index. Această hartă îți arată exact câți ani ar câștiga locuitorii dintr-o țară dacă acea țară ar depune eforturi să mențină nivelul poluării sub limitele impuse de Organizația Mondială a Sănătății.