NASA a deslușit una dintre marile dileme despre Marte

După pierderea legăturii cu Opportunity, roverul care a împlinit 15 ani de când se află pe Marte, Curiosity a rămas singurul rover activ de pe planeta roșie. Și continuă încă să facă descoperiri importante.

Cercetătorii NASA au folosit sistemul de navigație al roverului Curiosity, trimis de NASA pe Marte în 2012, pentru a afla cum un munte de peste 4.500 metri s-a putut forma în mijlocul unui crater marțian. Accelerometrul roverului poate fi folosit, în același timp, și ca gravimetru, instrument care poate măsura gravitația. Astfel, ei au măsurat densitatea rocilor de la baza muntelui Sharp și au aflat că acestea ar fi formate din praf și nisip.

Potrivit lui Mackenzie Day, un profesor de la UCLA, craterele sunt gropi mari în sol, deci sunt un loc foarte bun pentru ca sedimentele să se poată acumula. Acesta a declarat pentru NPR că au existat două întrebări principale pe care oamenii de știință și le-au pus cu privire la formarea muntelui. Prima: a fost craterul Gale plin până sus cu sedimente, apoi materia s-a erodat și a lăsat în urmă ce e acum Muntele Sharp? Iar a doua: este muntele Sharp ceva care s-a format în mijlocul craterului din materie care s-a depus din cauza vântului?

Descoperirea făcută de Curiosity pare să arate că a doua teorie este, cel mai probabil, cea corectă. Pentru ca aceasta să fie adevărată, rocile de la baza muntelui n-ar trebui să fie foarte dense, iar studiul demonstrează că, într-adevăr, rocile au fost foarte slab comprimate, iar densitatea acestora este foarte mică. Valori mult prea mici pentru a confirma teoria conform căreia craterul ar fi fost complet plin de sedimente.

Sancțiunile usturătoare pe care le vor primi românii care stau la bloc și au animale de companie. Ce spune legea, e oficial

De ce nu e indicat să folosești des mașina de spălat vase. Ce se întâmplă dacă nu o cureți cu simț de răspundere

Roverul Curiosity a aterizat în 2012 chiar în craterul Gale și a făcut numeroase descoperiri. Observațiile sale chiar au reușit să arate că acest crater a adăpostit un lac, probabil acum miliarde de ani, care este posibil să fi fost propice susținerii unor forme de viață.