De ce misiunea Chinei de-a cuceri Luna e mai importantă decât crezi
Dacă rușii au fost primii care au trimis un om în spațiu, iar americanii au fost primii care au ajuns pe lună, chinezii sunt primii care trimit o sondă pe partea îndepărtată a Lunii.
O sondă chineză a aselenizat în premieră pe partea ascunsă a Lunii, potrivit mass-mediei din China.
Administrația Națională Spațială a Chinei (CNSA) a aterizat o sondă robotică, Chang’e 4, în bazinul neexplorat Aitken, cel mai mare și cel mai adânc crater de pe suprafața Lunii. Aselenizarea a avut loc la ora 10:26 a.m (ora Chinei) și a fost confirmată de Global Times, postul TV deținut de partidul comunist chinez.
Misiunea chinezilor este să efectueze măsurători detaliate ale terenului și a compoziției minerale a Lunii. Bazinul Aiteken s-ar fi format în urmă cu mult timp în urma unei coliziuni gigantice, iar asta ar fi aruncat material din interiorul lunii la suprafață, ceea ce înseamnă că sonda Chang’e 4 ar putea oferi noi indicii în legătură cu modul în care s-a format satelitul Pământului.
Sonda, care cuprinde un modul şi un vehicul explorator, a fost lansată pe 8 decembrie de la centrul din Xichang (provincia Sichuan) și pe 12 decembrie Chang’e 4 a intrat pe orbita Lunii.
„Sunt implicații geopolitice și astropolitice, nu este doar o misiune științifică, ci este vorba și despre transformarea Chinei într-o superputere. Există multă mândrie națională cu programul spațial. Chinezii văd spațiul ca o parte esențială a ascensiunii lor”, a spus Malcom Davis, analist la Australian Strategic Policy Institute.
El este de părere că americanii nu vor fi fericiți și că nu ar vrea ca următoarea persoană care să ajungă pe Lună să fie un chinez. „Cred că vor anunța că vor trimite și oameni pe Lună până în 2030”.
Davis a mai spus că ambițiile Chinei par a fi conduse de mai mulți factori. Primul fiind dominația militară a spațiului.
Alte motivații includ accesul la resursele găsite pe Lună și pe asteroizi, în special Helim-3, o nouă formă de Heliu care conține doi protoni, dar un singur neutron și masa atomică de trei. Heliul pe care-l știm are doi proton, doi neutroni și doi electroni și o masă atomică de patru.
Acest element chimic este dorit pentru că poate fi folosit în cercetările în domeniul fuziunii nucleare și se găsește rar pe Pământ, însă este în abundență pe Lună.
„Chinezii au comparat Luna cu marea Chinei de Sud și cu Taiwanul și asteroizii cu Marea Chinei de Est. Ei fac o comparație geopolitică foarte clară și trebuie să acordăm mare atenție”, a mai spus Davis.