05 oct. 2019 | 12:30

Cum ar putea fi folosite computerele în medicină pentru diagnosticare

ȘTIINȚĂ
Cum ar putea fi folosite computerele în medicină pentru diagnosticare

Aproximativ 20 de milioane de oameni mor anual în urma infarctului miocardic. În acest sens, specialiștii au creat un algoritm care poate prezice infarctul miocardic mai bine decât medicii.

Oamenii de știință de la University of Nottingham, din Marea Britanie, au învățat un algoritm să detecteze procentul în care oamenii sunt dispuși la un infarct miocardic.

Există opt factori, printre care vârsta, nivelul de colesterol și tensiunea arterială care trebuie să se ia în considerare atunci când se estimează riscurile de infarct miocardic, potrivit unui ghid realizat de specialiștii de la American College of Cardiology (ACC) și de la American Heart Association (AHA). Însă, pe baza acestui sistem se pot oferi predicții corecte doar în 72,8% din cazuri.

În cazul algoritmului realizat de cercetătorii englezi, care se bazează pe patru algoritmi de învățare automatizată, rata de predicție a infarctului miocardic este de 76,4%. În procesul de învățare, cercetătorii au „hrănit” algoritmii cu datele de la 378.256 de pacienți din Marea Britanie.

Inițial, sistemele au folosit, aproximativ 295.000 de seturi de date pentru a genera o serie de modele predictive interne. Apoi, au folosit restul de date pentru a testa și rafina sistemele create. Algoritmii au reușit să se descurce mult mai bine decât ghidurile create de ACC și AHA, precizia fiind cuprinsă între 74,5% și 76,4%. În plus, algoritmul oferă cu 1,6 mai puține alarme false, spre deosebire de cele existente deja.

Mai mult, din cele 83.000 de seturi de test, sistemul a putut salva 355 de vieți. Asta pentru că sistemul a luat în considerare mai mulți factori de risc care nu au fost expuși în ghidurile existente, precum: bolile mentale severe sau consumul oral de corticosteroizi.

„Există o mulțime de interacțiuni în sistemele biologice”, a declarat Weng, „Asta e realitatea corpului uman, iar calculatoarele ne ajută să explorăm aceste interacțiuni.”