Alternativă la plastic din oase de pește: cum funcționează materialul neobișnuit

În fuga după soluții ecologice, foarte mulți cercetători fac eforturi semnificative pentru dezvoltarea unei alternative la plastic care să nu aibă un impact la fel dezastruos asupra mediului.

După ce am văzut piele ecologică creată din cactus, nu ar trebui să vină ca o surpriză faptul că o cercetătoare a reușit să realizeze o alternativă la plastic din resturi de pește. Poate sună absurd, dar proiectului este într-un stadiu destul de avansat, iar tânăra de doar 24 de ani din spatele ideii a fost deja distinsă cu premiul internațional James Dyson 2019 pentru acest proiect, conform BBC.

Lucy Hughes, în vârstă de 24 de ani, a câștigat la secțiunea Marii Britanii de anul acesta. Noul material se numește MarinaTex, este creat din resturi de pește și i-a adus creatoarei premiul în valoare de 30.000 de lire sterline. MarinaTex s-a aflat în competiție cu alte 1.078 de alte invenții.

În mod previzibil, pentru creatoare, întregul efort a avut legătură cu sustenabilitatea și micșorarea impactului activităților umane asupra mediului. „Pentru mine, sustenabilitatea nu a fost niciodată pe planul doi”, a declarat ea pentru Radio 1 Newsbeat.

Rezultate Loto joi, 14 noiembrie. Report de 9,41 milioane de euro la 6/49

Cum s-a produs carambolul de pe Autostrada A3, în care au fost implicate 12 mașini: “Efectiv, orice mașină venea intra una într-alta”

Înainte să fie implicată în astfel de inițiative, Hughes a studiat design de produse la Universitatea din Sussex. Materialul neobișnuit din resturi de pește a fost proiectul său final de absolvire. Nu se aștepta să existe atât de mult interes pentru creația sa.

În ceea ce privește competiția internațională James Dyson Award, aceasta este una adresată studenților și e susținută de fundația James Dyson. Criteriul de selecție pentru invențiile propuse este ca acestea „să rezolve o problemă”. Sir James Dyson, fondatorul, a declarat că invenția lui Hughes „rezolvă elegant” problema plasticului de unică folosință și a cantității mari de deșeuri din pește, care reprezintă în sine o problemă. Conform unui raport ONU, aproximativ 27% dintre peștii prinși și aduși la mal nu sunt folosiți deloc.