Cum e vremea pe alte planete față de ce știi pe Pământ

Ne plângem adeseori de climă, dar acest aspect al vieții terestre este extrem de blând prin comparație cu vremea pe alte planete.

Pe alte planete, climatul este, puțin spus, ostil. Poate undeva departe, vreun microorganism extraterestre găsește aceste condiții aspre ceva obișnuit.

Mai jos vei găsi o listă cu cele mai bizare exemple pentru cum este vremea pe alte planete.

Planeta unde plouă orizontal cu cioburi de sticlă

“Am doar 10 clase și am cerșit ca să-mi ajut mama”. Nicolai Tand, despre drumul de la o copilărie în sărăcie la un bucătar celebru

Starea de sănătate a lui Silviu Prigoană înainte de deces: semnele care l-au îngrijorat chiar în timpul ultimului interviu: „Cred că o să mă duc la Urgență”

Pe exoplaneta HD 189773B este de un albastru intens, precum cerul în mijlocul verii. Culoarea ei este dată de ploaie – nu orice ploaie însă. Pe HD 189773B plouă orizontal cu cioburi de sticlă, la viteze de 7.000 de kilometri pe oră.

Lumina se reflectă în cioburi și, privită de departe, dă senzația că planeta este acoperită integral de apă.

Cerul explodează din când în când pe Venus

Pe Venus, atmosfera este de 100 de ori mai densă decât pe Terra. Dacă ai încerca să mergi acolo, te-ai simți de parcă ai încerca să te miști în ocean. Presiunea este comparabilă – și uneori chiar mai mare – decât cea pe care o experimentează scafandrii care explorează cele mai adânci zone ale oceanelor de pe Pământ. Mai mult, atmosfera de pe Venus arde undeva la 482 de grade Celsius în mod constant. Din această cauză, cerul explodează ocazional.

Vremea pe alte planete aduce ploi cu diamante

Nu doar pe Jupiter plouă cu diamante. Potrivit lui Kevin Baines de la NASA, în spațiu plouă cu aproape 100 de tone de diamante. De ce se întâmplă acest lucru? Aparent, fulgerele de pe alte planete transformă metanul în carbon. Când carbonul se întărește, acesta se transformă în diamante. Astfel, Jupiter și Saturn ar putea avea oceane și ghețari de diamante.

Bine, nu sunt frumos șlefuite ca cele pe care le vezi în magazine

Unele din cele mai mari furtuni au loc pe Uranus

Cândva inactivă, planeta Uranus a fost lovită în ultimii ani de furtuni puternice. În 1999, Uranus a doborât recordurile cu o furtună de 2.092 de kilometri, cu temperaturi de -184 de grade Celsius. Tot atunci s-a observat că norii de pe Uranus sunt mai luminoși decât oriunde altundeva în Sistemul Solar.

Puseurile de frig și de căldură de pe Marte sunt calea sigură către hipotermie

Oscilațiile dramatice de temperatură pot să înnebunească pe oricine. Pe Marte, o zi în care temperaturile ating 21 de grade Celsius se transformă rapid într-o noapte de -128 de grade Celsius. Ceva asemănător, dar nu la aceeași magnitudine, s-a întâmplat și pe Pământ în 1815, în faimosul an fără vară.

Pe Jupiter face ravagii cea mai mare furtună din sistemul solar de 400 de ani

De obicei, furtunile de pe Jupiter durează în jur de 150 de ani. Totuși, cea mai mare furtună din Sistemul Solar înregistrată vreodată durează de 400 de ani și este de trei ori mai mare decât Pământul. Aceasta are natură anticiclonică și este încununată de tornade și valuri acustice. Acestea din urmă încălzesc atmosfera până la temperaturi de 1.315 de grade Celsius.

Furtuna se învârte în sensul invers al ceasurilor de ceasornic, la viteze de 120 de metri pe secundă. Unii oameni de știință sunt de părere că temperaturile mari ale furtunii încălzesc întreaga planetă Jupiter.

Furtunile de pe Saturn aduc 10 fulgere pe secundă

O dată la câteva decenii, pe Saturn au loc furtuni care aduc cu ele 10 fulgere pe secundă. Totuși, aceste furtuni se termină relativ repede. Pe o planetă fără apă, ele ar dura cel puțin un secol. Din acest motiv, unii oameni de știință cred că pe Saturn există apă.

Pe Neptun a fost cândva un uragan de mărimea Pământului

În 1989, Neptun s-a hotărât să iasă din propriile tipare. În mod normal, depărtarea de Soare face din Neptun o planetă fără prea multe activități meteorologice. Cu toate astea, din motive necunoscute nici acum, o furtună de mărimea Pământului a ajuns în atmosfera planetei în acel an.

Zăpada de pe Venus este făcută din pirită

Pe Venus, temperaturile sunt undeva pe la 482 de grade Celsius. Chiar și așa, cumva ninge. Teoretic, temperatura ridicată vaporizează pirita și o transformă într-un soi de ceață metalică care ajunge în atmosferă. De acolo, ceața se răsfrânge asupra munților. Aceștia ajung să fie acoperiți de metalul lucios cunoscut ca „aurul proștilor”.

[readmore]