Tehnologia care-ți spune că ar trebui să-ți faci duș pentru că miroși urât

Există oameni și oameni: unii fac duș zilnic, alții așteaptă să li se spună că ar trebui să se spele. Ei bine, pe viitor, tehnologia ar putea adulmeca că ceva nu este în regulă și să-ți spună să faci un duș pentru că emani un odor neplăcut.

Arm, producător britanic de cipuri, lucrează la o nouă generație de cipuri dotate cu inteligență artificială, iar un proiecte este legat de emanații urât mirositoare.  Practic, britanicii vor ca un cip să învețe să „miroasă” ca să-ți zică dacă ai nevoie să-ți faci un duș.

Acum, nu o să-ți implantezi cipuri în piele sau să-ți duci smartphone-ul la subraț ca să vezi cum e situația. Ideea e că cipurile acestea vor deveni atât de mici, încât ar putea fi încorporate în haine, iar inteligența artificială ar monitoriza transpirația și mirosul emanat apoi să-ți dea de veste că poate ar fi cazul să faci ceva.

Mirosurile sunt formate din combinații de gaze de concentrații diferite, iar senzorii ar fi capabili să detecteze diferite substanțe chimice în aer apoi IA-ul ar lua toate aceste date și le-ar cataloga. Dacă acest cip va fi implementat în subsuoara cămășii tale atunci îți va spune care este puterea mirosului corpului de la 1 la 5. „Este datorita machine learning să colecteze și să interpreteze toate datele apoi să alerteze utilizatorul dacă este necesară o acțiune”, spune James Myers de la Arm.

Cum prepari cele mai gustoase gogoși cu iaurt. Desertul ce îți aduce aminte de copilărie

Cum a devenit Gigi Becali milionar, întâmplător, în anii 90′: „Eu am cumpărat pentru animale, cine avea să știe?”

Proiectul companiei se numește PlasticArmPit în cadrul căruia compania dezvoltă cipuri inteligente realizate din straturi subțiri de plastic. Fiecare cip va avea opt senzori și un circuit pentru machine learning.

Tehnologia nu este nouă. Julian Gardner, pionierul tehnologiei de la Universitatea din Warwick, construiește astfel de cipuri de trei decenii. În 1993 el a fondat o companie care vinde astfel de produse industriei alimentare. Problema era că aceste dispozitive costau si 20.000 de dolari.

De atunci, Gardner a dezvoltat cipuri și mai mici, iar acum costă doar câțiva dolari unul. Totuși, pentru a fi cusuți în haine, cipurile trebuie să coste și mai puțin, iar asta speră să facă cei de la Arm.

„Cred că senzorii ar trebui să fie aproape gratis, atunci oamenii ar cumpăra haine cu cipuri” spune Gardner. În același timp, aceste produse ar trebui să fie destul de rezistente la apă și spălare.

Aceste cipuri ar putea fi folosite și pentru alimente și monitorizarea prospețimii acestora. Totuși, este greu ca astfel de cipuri să ajungă în ambalaje deoarece producătorii nu vor vrea să investească într-un ambalaj mai scump doar de dragul prospețimii deoarece marjele de profit sunt mici în industrie.

Dacă li se va aduce un avantaj care va duce la venituri ridicate atunci vom putea vedea astfel de cipuri și în ambalajele alimentelor. Totuși, astfel de senzori ar putea fi folosiți pentru alimente premium sau pentru alimente în țările unde riscul de contaminare este mai mare.